Conform Decretului prezidențial 195/2020 și Decretului prezidențial 240/2020, starea de urgență a ținut 60 de zile consecutive și se va încheia odată cu ziua curentă. Deși de mâine trebuia să se treacă la starea de alertă, așa cum au anunțat autoritățile, acest lucru este incert.
Guvernul a trimis abia luni Parlamentului setul de măsuri aplicabile în timpul stării de alertă, în cadrul unui proiect de lege. Deși Senatul l-a adoptat marți seară și Camera Deputaților l-a adoptat miercuri seară, proiectul nu se poate aplica de mâine. Conform procedurii parlamentare de legiferare, după ce trece de ambele Camere, proiectul de lege trebuie să stea pe loc câteva zile pentru ca parlamentarii să facă sesizări de neconstituționalitate, dacă e cazul.
Abia apoi proiectul e trimis președintelui României pentru promulgarea prin decret și este trimis pentru publicare la Monitorul Oficial. În plus, legile intră în vigoare la cel puțin trei zile de la apariția în Monitorul Oficial. Astfel, proiectul cu măsurile pentru starea de alertă se va aplica abia undeva pe la mijlocul săptămânii viitoare.
Între timp, dacă nu se ia nicio măsură extraordinară (cum ar fi prelungirea stării de urgență cu încă patru-cinci zile sau declararea stării de alertă în baza legislației deja în vigoare), în România va exista un vid legislativ. Cu alte cuvinte, începând de mâine și până intră în vigoare legea cu starea de alertă, NU vor exista restricții pentru populație și afaceri și nici un cadru legal de sancționare.
Iată cele mai importante noutăți din Decretul 240/2020, pentru prelungirea stării de urgență, care se mai aplică doar azi:
- se mențin măsurile deja adoptate până acum prin decretul inițial și ordonanțele militare, dar apar și măsuri suplimentare;
- școlile rămân închise și profesorii nu mai trebuie să se ducă la instituțiile de învățământ. Sunt permise doar activitățile online;
- termenele de preaviz pentru demisiile medicilor și polițiștilor se suspendă pe întreaga perioadă a stării de urgență;
- centrele pentru bătrâni, copii și alte categorii de persoane vulnerabile trebuie să funcționeze în continuare;
- furnizorii de servicii de comunicații electronice trebuie să evite întreruperile, iar contractele cu clienții pot fi modificate sau încheiate și prin SMS.
Inițial, președintele a decretat starea de urgență în România pentru o perioadă de 30 zile.
Starea de urgență presupune luarea unor măsuri excepționale de natură politică, economică și de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul țării sau în anumite zone. Cei care nu respectau măsurile impuse riscau amenzi maxime de 20.000 de lei, dacă sunt persoane fizice, și de 70.000 lei, dacă sunt persoane juridice.
Concret, măsurile cuprinse în decretul prezidențial inițial privind starea de urgență, sunt:
1. Școlile sunt închise pe toată perioada stării de urgență - toate unitățile de învățământ preuniversitare și universitare.
2. Posibila plafonare a unor prețuri pentru a limita povara financiară: dacă este nevoie, se pot limita prețurile la servicii de utilități publice (apă, gaze, electricitate, salubritate etc.), la medicamente și aparatură medicală, alimente de strictă necesitate ori carburanți.
3. Toate persoanele din România care se infectează cu coronavirus sunt tratate din banii statului, chiar și cei neasigurați la stat. Serviciile medicale și medicamentele pot fi acordate și validate și fără semnarea cu cardul național de sănătate și fără termen de raportare în trei zile lucrătoare de la data acordării serviciilor.
4. Activitatea judiciară funcționează doar în cazurile de urgență deosebită. Aceste cazuri sunt stabilite de către Curtea Supremă, colegiile de conducere ale curților de apel etc. Termene mai scurte date în procese, de pe o zi pe alta sau chiar în aceeași zi. Ședințe de judecată prin videoconferință.
5. Inspecția Muncii nu face controale la firme, cu unele excepții: controalele dispuse de către Ministrul Muncii și Protecției Sociale, de Inspecția Muncii pentru punerea în aplicare a hotărârilor Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, cele necesare pentru a da curs sesizărilor prin care se reclamă săvârșirea unor fapte cu un grad ridicat de pericol social și pentru cercetarea accidentelor de muncă.
Angajatorii și angajații afectați sunt sprijiniți prin derogări de la prevederile legale în vigoare, iar angajații beneficiază de protecție socială. Decontarea concediilor medicale acordate persoanelor aflate în carantină pentru COVID-19 este realizată cu prioritate prin asigurarea de sume suplimentare în bugetul de stat la nivelul necesar.
6. Salariații din acele sectoare de activitate care nu pot beneficia de legea cu liberele pentru a sta acasă cu copiii mici beneficiază de majorări salariale (armata, de pildă).
7. Sprijin pentru cei aflați în izolare la domiciliu, de la autoritățile locale.
8. Nu mai este necesară deplasarea la sediile instituțiilor pentru depunerea cererilor pentru acordarea beneficiilor și prestațiilor sociale - totul se poate depune online.
9. Achiziția directă a materialelor sanitare (fără procedurile de achiziție publică ce presupun perioade lungi de timp). Personalul medical necesar poate fi angajat fără procedurile de concurs.
10. Se menține valabilitatea contractelor colective de muncă și a acordurilor colective pe perioada stării de urgență.
11. Păstrarea stimulentelor de inserție: persoana îndreptățită își păstrează stimulentul de inserție, în situația pierderii locului de muncă ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19.
12. Certificatele de încadrare a copilului într-un grad de handicap și atestatele de asistent maternal eliberate de comisia pentru protecția copilului, precum și certificatele de încadrare în grad și tip de handicap eliberate de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap a căror valabilitate expiră în perioada de urgență declarată, își prelungesc valabilitatea până la încetarea stării de urgență.
13. Prescripțiile și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit decretului privind starea de urgență.
14. Suspendarea executărilor silite, cu excepții: Activitatea de executare silită continuă numai în cazurile în care este posibilă respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite prin hotărârile Comitetului Național privind Situațiile Speciale de Urgență, în scopul ocrotirii drepturilor la viață și la integritate fizică ale participanților la executarea silită.
15. Guvernul României efectuează, în regim de urgență, rectificarea bugetară.
Măsurile de urgență cu aplicabilitate graduală se dispun pe baza următoarelor criterii:
- intensitatea transmiterii intracomunitare a COVID-19;
- frecvența apariției unor focare într-o zonă geografică;
- numărul de pacienți critici raportat la capacitatea sistemului sanitar;
- capacitatea și continuitatea asigurării serviciilor sociale și de utilități publice pentru populație;
- capacitatea autorităților publice de a menține și asigura măsuri de ordine și siguranță publică;
- măsurile instituite de alte state cu impact asupra populației sau situației economice a României;
- capacitatea de asigurare a măsurilor pentru punere în carantină;
- apariția altor situații de urgență.
Notă: Decretul 195/2020 (textul integral, aici), ce cuprinde toate măsurile impuse prin starea de urgență, a intrat în vigoare în data de 16 martie 2020.
Comentarii articol (5)