Următoarele articole scrise de avocatnet.ro au ajutat deja zeci de mii de oameni să găsească soluții. Ți-ar putea fi de folos și ție:
- Angajatorii din România sunt obligați prin lege să ofere șanse egale tuturor persoanelor care vor să se angajeze, indiferent de rasă, naționalitate, etnie, religie, sex și nu numai. Dacă procedează altfel, firmele riscă amenzi consistente pentru discriminare în muncă. Interdicția la discriminare se aplică atunci când vine vorba de:încheierea, suspendarea, modificarea sau încetarea raportului de muncă; stabilirea și modificarea atribuțiilor de serviciu, a locului de muncă sau a salariului; acordarea altor drepturi sociale decât salariul și orice alte condiții de prestare a muncii.
- Hărțuirea sexuală la muncă. Cu rădăcini discriminatorii, fenomenul hărțuirii nu poate fi combătut dacă victimele nu-și cunosc drepturile, iar agresorii nu conștientizează riscurile - inclusiv penale. Astfel, salariații trebuie să știe că au nu unul, ci mai multe remedii la îndemână în astfel de situații. Angajatorii trebuie să aibă în vedere cum pot fi sancționați de inspectorii de muncă atunci când tolerează și nu iau măsuri să corecteze astfel de întâmplări, dar și faptul că imaginea firmei poate avea mult de suferit dacă nu se face nimic pentru a preveni și sancționa intern faptele.
- Angajatorii sunt obligați să ia măsuri interne pentru a prevenit hărțuirea la muncă. De anul trecut, toți angajatorii, indiferent de domeniul în care activează și de numărul de angajați, au fost obligați să facă eforturi suplimentare pentru a asigura egalitatea de șanse și de tratament. De pildă, să introducă explicit în regulamentele interne că faptele de discriminare pe criteriul sex sunt interzise, să facă informări între salariați și să pună la punct mecanismul intern prin care angajatorii sunt sesizați cu privire la situațiile de încălcare a egalității de șanse și de tratament. De asemenea, politica internă privind hărțuirea la muncă este obligatorie pentru angajatori.
- Concedierea unei persoane cu handicap, pentru că nu-i destul de productivă, poate fi discriminatorie. Dacă angajatorii nu fac adaptări speciale, concedierea persoanelor cu handicap pe motive de productivitate, polivalență sau absenteism poate fi considerată discriminatorie. Persoanele cu handicap încadrate în muncă au dreptul la o adaptare rezonabilă la locul de muncă, potrivit Legii nr. 448/2006, în caz contrar aplicându-se amenzi între 6.000 și 12.000 de lei. Totodată, orice discriminare pe bază de handicap se poate amenda cu sume între 1.000 și 30.000 de lei.
- E interzisă concedierea unui salariat care a reclamat hărțuirea sexuală sau alte discriminări la muncă. În Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați există o interdicție clară cu privire la concedierea salariatului care reclamă faptele nelegale la care este supus la muncă. Și nu numai cu privire la concediere, ci și cu privire la orice altă "sancțiune" pe care angajatorul i-o aplică pentru că salariatul a avut îndrăzneala să denunțe ceva, la nivel intern și/sau chiar la autorități. Pentru încălcarea acestor interdicții, Legea nr. 202/2002 prevede amenzi între 3.000 și 100.000 de lei, ce vor fi aplicate de inspectorii de muncă.
- Declarațiile homofobe pot fi considerate discriminare la angajare și în afara unui proces concret de recrutare, se arată într-o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). O astfel de situație a avut loc în Italia, acolo unde un avocat declarase public, la un post de radio, că nu ar angaja la cabinetul său persoane homosexuale, motiv pentru care a fost dat în judecată de o asociație de avocați care susțin drepturile persoanelor homosexuale. După ce instanțele italiene au admis că afirmațiile făcute de avocatul în cauză sunt de natură discriminatorie, acesta a făcut recurs, iar cazul a ajuns la CJUE.
- Discriminarea femeilor la locul de muncă: Cum o pot combate? Cele mai frecvente cazuri de discriminare întâlnite în domeniul relațiilor de muncă sunt cele în care salariatele femei sunt cele discriminate. Discriminarea poate semnifica de la simple glume sau aluzii, la diferențe de salarizare, de poziție în ierarhia angajatorului, putând să meargă până la cazuri grave, respectiv de hărțuire morală sau chiar sexuală. Din păcate, în România există încă multe domenii în care se apreciază că femeia este inferioară bărbatului și astfel posibilitatea femeii de a activa în astfel de domenii devine o misiune dificilă. Cazul clasic de discriminare la locul de muncă este cel al femeii care a născut sau se pregătește să aibă un copil. Și deși există numeroase prevederi legislative care le interzic angajatorilor să le trateze discriminatoriu, ori prevederi care le impun anumite obligații, aceștia nu înțeleg întotdeauna să se conformeze.
- Discriminări salariale - unui angajat n-ar trebui să-i fie refuzată o creștere salarială pentru că a avut mai mult concediu medical decât colegii, a conchis Înalta Curte. Angajatorul a fost sancționat pentru diferența de tratament în cazul unui angajat al său căruia i-a dat, pe o perioadă de trei ani, un salariu mai mic decât colegilor săi din pricina unui "motiv discriminatoriu nejustificat obiectiv". Situația este doar una dintre fețele discriminării salariale: uneori, ea presupune salarii diferite pe criterii de gen, orientare sexuală, religie, apartenență politică ș.a.m.d., alteori presupune criterii arbitrare stabilite de angajator, precum cel invocat în această speță.
Discuții relevante din forum:
Campanie avocatnet.ro: Enciclopedia soluțiilor pentru probleme cotidiene - o colecție de materiale utile și sfaturi care să vă ajute să rezolvați mai ușor situațiile prin care orice om ajunge să treacă la un moment-dat: o concediere nedreaptă, o problemă cu asociația de proprietari, expirarea unui act important, o datorie nereturnată.
Comentarii articol (0)