UPDATE: Restructurarea financiară a datoriilor bugetare restante la final de 2020: Noul termen pentru depunerea cererilor - 31 iulie

__________

ACTUALIZARE (20.06.2022): Mecanismul restructurării a fost extins prin OUG 85/2022 pentru a acoperi și datoriile bugetare restante din 2021. Depunerea notificării de restructurare se poate face în perioada 20 iunie 2022 - 31 ianuarie 2023, iar solicitarea de restructurare se poate depune până la 31 iulie 2023.
__________

Prelungirea termenului pentru cererile de restructurare (atenție! nu pentru a notifica intenția de a intra în acest mecanism, al cărei termen a fost depășit deja anul trecut) e cuprinsă în OG nr. 4/2022, apărută vineri în Monitorul Oficial - 31 iulie este noul termen, așadar, firmele care și-au manifestat interesul pentru acest mecanism fiscal mai au încă jumătate de an să-și construiască documentația. 

Mecanismul de restructurare dat de Guvern prin OG 6/2019, care a fost extins în 2020 pentru și mai mulți contribuabili (în fapt, pentru o plajă mai mare de datorii), iar pentru care a operat prelungirea dată în 2021, este ceva mai complicat decât mecanismul așa-zisei amnistii fiscale pentru accesoriile unor datorii bugetare. La mecanismul restructurării pot accede cei care demonstrează Fiscului, în baza unui plan bine pus la punct și a testului creditorului prudent, că sunt capabili să achite o bună parte din restanțele bugetare și că pot să se redreseze financiar. În mod obligatoriu, presupune măcar obținerea unei înlesniri la plată.

Aplicarea mecanismului restructurării financiare din OG 6/2019 (în forma actualizată) cuprinde, la acest moment, toate restanțele bugetare la 31 decembrie 2020 neplătite la data emiterii certificatului de atestare fiscală. În esență, restructurarea financiară le permite celor cu datorii restante avute în vedere de ordonanță să scape de riscul insolvenței și să încerce, pe baza unui plan de rambursare, sub atenta monitorizare a Fiscului, să acopere o mare parte din acele datorii, pe o perioadă de câțiva ani, putând reuși chiar să scape de accesoriile datorate (dobânzi, penalități), precum și de o parte din datorii.

Restructurarea obligațiilor bugetare poate fi constituită din una sau mai multe măsuri, respectiv:

• înlesniri la plata obligațiilor bugetare - plata eșalonată a obligațiilor bugetare principale, precum și amânarea la plată a accesoriilor și/sau a unei cote din obligațiile bugetare principale, în vederea anulării;
• conversia în acțiuni a obligațiilor bugetare principale;
• stingerea obligațiilor bugetare principale prin darea în plată a unor bunuri imobile ale debitorului;
• anularea unor obligații bugetare principale.

Atenție! Măsurile de restructurare sunt propuse prin planul de restructurare, din care una este obligatoriu înlesnirea la plată.

Termenul-limită pentru notificarea intenției de a intra în acest mecanism a fost depășit - 30 septembrie 2021. Însă termenul-limită pentru cererea de restructurare (cei care deja i-au notificat Fiscului intenția) a fost oficial prelungit pentru 31 iulie 2022 odată cu apariția OG 4/2022. Cererea de restructurare trebuie însoțită de planul de restructurare și testul creditorului privat prudent.

Odată depusă notificarea intenției, contribuabilul va afla de la Fisc care este situația sa exactă din punct de vedere al datoriilor la stat și, pe baza acesteia, își va construi planul de restructurare.

Pe lângă planul de reorganizare, contribuabilul mai duce la Fisc și testul creditorului privat prudent - analiza reflectă în ce măsură eșalonarea propusă în planul de reorganizare cu care se duce datornicul la Fisc e o soluție pentru ca statul să recupereze cât mai mult din datoria respectivă decât dacă ar face-o prin alte metode, cum ar fi executarea silită sau intrarea contribuabilului în faliment.

Așa cum puncta Sorin Petre, partener la PwC România, acum doi ani, când discuta despre acest mecanism abia apărut, cele două analize -- planul și testul creditorului privat prudent -- sunt complexe și e necesar ca expertul independent care se ocupă de ele (expertul independent e obligatoriu, conform ordonanței) să aibă o expertiză largă: restructurări financiare, insolvență, legislație fiscală, raportare financiară, evaluare ș.a.

Simpla depunere a cererii și a celorlalte două documente nu garantează însă intrarea în acest mecanism - Fiscul trebuie să și achieseze la ceea ce propune contribuabilul. Dacă nu aprobă cererea, așa cum subliniau și fiscaliștii anul trecut, sau dacă e vorba de un contribuabil care a notificat intenția, dar nu a mai depus apoi nimic, e cert că statul va veni să recupereze tot ce i se datorează, fără întârzieri.