Liderii UE se întâlnesc la Bruxelles pentru a decide cum se împart banii europeni. Care sunt mizele și unde s-ar putea bloca discuțiile

Liderii UE se întâlnesc la Bruxelles pentru a decide cum se împart banii europeni. Care sunt mizele și unde s-ar putea bloca discuțiile

Liderii celor 27 de ţări membre ale Uniunii Europene se întâlnesc vineri la Bruxelles la un summit pentru relansarea economiei afectate de coronavirus. Se aşteaptă negocieri dificile, timp de două, chiar trei zile. Din februarie, astfel de evenimente au avut loc doar prin videoconferinţă, reaminteşte AFP, potrivit Agerpres. La reuniune participă și președintele Klaus Iohannis care a transmis, într-un comunicat de presă, că va susţine opțiunea unei ponderi mai mari a granturilor decât cea a împrumuturilor acordate statelor membre.

Agenţia începe trecerea în revistă a actorilor principali ai evenimentului cu cancelarul german Angela Merkel. De la 1 iulie, Germania deţine preşedinţia UE, iar politiciana de la Berlin va încerca să-şi convingă omologii să adopte planul de asistenţă în valoare de 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde subvenţii nerambursabile pentru statele beneficiare. Acesta se adaugă bugetului multianual de 1074 miliarde de euro al Uniunii.

Confruntată cu criza, Merkel a încălcat o interdicţie nescrisă, acceptând împrumuturi la scară mare în numele Europei, pentru crearea unei datorii comune. Planul este inspirat de o inţiativă franco-germană care propunea ajutoare de 500 de miliarde de euro pentru ţările care au fost lovite cel mai puternic de epidemie.

Cîțu: România nu rămâne fără bani anul acesta. Dimpotrivă, va rămâne un buffer considerabil pentru guvernul următor

Florin Cîțu a vorbit la Digi24 despre strategia Guvernului de a lua împrumuturi pe termen lung, de până la 30 de ani. Ministrul Finanțelor spune că acest lucru arată că investitorii au încredere în Guvernul României, iar un alt lucru bun este că „dă o stabilitate a curbei randamentului”. Cîțu mai spune că în acest an România nu va rămâne fără bani, dimpotrivă, „va rămâne un buffer considerabil pentru guvernul următor să finanțeze dezvoltarea viitoare”.

„Este managementul datoriei publice. Încercăm să avem o curbă a randamentelor cât mai pe termen lung și acest lucru fac toate țările. Un împrumut pe termen lung la arată în primul rând că investitorii străini au încredere în acest Guvern. Să împrumuți un Guvern pe 30 de ani arată încredere. În perioadă de criză și dau exemplul 2008-2009 Guvernul României atunci nu se putea împrumuta decât pe 14 zile. Nu ne dădea nimeni mai mulți bani de 14 zile. De aceea a fost nevoie de FMI”, a spus Cîțu la Digi24.

Efectele COVID-19 în România: mai puțină bere la sticlă, mai multă bere la pet

Criza provocată de COVID-19 a făcut ca sectorul local al berii să înregistreze în lunile martie-mai 2020 o scădere de peste 10%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.  În plus, consumul de bere la pet a crescut considerabil, comparativ cu cel de bere la sticlă, conform datelor Asociației Berarii României, informează Agerpres.

„Primele luni ale anului nu au fost unele bune pentru industria berii, iar impactul cel mai puternic se va resimţi în trimestrul al treilea al anului care, în mod obişnuit, este vârful de sezon pentru bere, dar care depinde mult de condiţiile de operare din industria ospitalităţii. De aceea este esenţială implementarea programelor de investiţii anunţate de autorităţi şi a strategiilor de susţinere pentru sectorul HoReCa, inclusiv prin facilitarea extinderii teraselor pe spaţiile publice, prin deciziile autorităţilor locale sau prin permiterea funcţionării unor locaţii temporare de tip food trucks sau baruri mobile”, a declarat Julia Leferman, director general Asociaţia Berarii României.