ICCJ: Debitorii bugetari insolvenți și aflați în executare silită fiscală pot obține suspendarea acesteia prin ordonanță președințială

RIL-ul a fost pronunțat în 20 iulie, de către ICCJ, în Decizia nr. 17/2020 (actul de sesizare al ICCJ poate fi găsit aici), iar interpretarea Înalte Curți va deveni obligatorie ulterior publicării deciziei și a motivației acesteia în Monitorul Oficial. 

Notă: interpretarea este validă exclusiv pentru acele situații în care executarea silită, în baza Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, a fost începută anterior datei de 11 iulie. Ulterior acestei date, Legea nr. 85/2014 nu mai permite începerea executării silite a datoriilor acumulate în timpul procedurii insolvenței (acumularea datoriilor în această perioadă era premisa prevederilor legale analizate de ICCJ).

Așadar, presupunând că o firmă se află în procedura insolvenței și, înaintea datei precizate anterior, a acumulat datorii fiscale (ulterioare intrării în insolvență), și s-a demarat procedura executării silite de către organele fiscale (tot înainte de 11 iulie), acea firmă poate să îi ceară judecătorului-sindic să ridice, suspende sau să suspende provizoriu măsurile respective de executare silită.

„În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 997 alin. (1) din Codul de procedură civilă, raportat la art. 233 alin. (1) lit. a) şi art. 260 din Codul de procedură fiscală, sunt admisibile cererile adresate judecătorului-sindic pe calea ordonanţei preşedinţiale având ca obiect măsuri vremelnice privind ridicarea, suspendarea şi suspendarea provizorie a măsurilor de executare silită luate de organele de executare fiscală, în cazurile în care executarea silită a fost începută de acestea în temeiul art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014”, a reținut ICCJ.

Pentru a putea beneficia de măsurile menționate mai sus, însă, reclamantul care cere ridicarea ori suspendarea măsurilor de executare fiscală trebuie să demonstreze, conform Codului de procedură fiscală, că neadoptarea unor asemenea măsuri ar duce la pierderea unui drept sau la o pagubă iminentă și care nu s-ar putea repara.

După cum a precizat și ICCJ, astfel de măsuri sunt doar temporare, având rolul provizoriu de a se evita efectele negative menționate anterior.

O altă modalitate de a obține suspendarea executării silite? 

Pe de altă parte, s-ar putea ajunge și în situația în care înlăturarea secțiunii ce permitea începerea executării silite în cadrul procedurii insolvenței, din articolul 143(1) al Legii nr. 85/2014, să reactiveze regula conform căreia oricare măsură de executare silită efectivă la momentul deschiderii procedurii insolvenței trebuie suspendată, conform articolului 75 din Legea nr. 85/2014.

E adevărat că acel articol se referă la ipoteza în care executarea silită a fost începută înainte de deschiderea procedurii insolvenței și, astfel, s-ar putea contraargumenta că, de fapt, executările silite fiscale, începute în timpul desfășurării procedurii insolvenței (cele începute înainte de 11 iulie, uterior acestei date nemaifiind posibil acest lucru), nu ar fi acoperite de regula menționată mai sus. 

Totuși, o asemenea interpretare, cel mai probabil, ar crea o discriminare între creditorii care se supun acelei reguli și creditorii care au putut obține începerea executării silite în timpul procedurii de insolvență (cât era posibil acest lucru).

Logica procedurii de insolvență este să se suspende toate măsurile de executare silită și să se facă toate actele de valorificare a creanțelor creditorului în cadrul procedurii de insolvență (mai multe despre discriminarea care se făcea între creditorii ce beneficiau de avantajul executării silite începute pentru datorii născute ulterior intrării în procedura de insolvență și ceilalți creditori pot fi găsite aici).

În acest context, normal ar fi ca și măsurile de executare silită fiscală, deși începute - valid - în timpul procedurii insolvenței să (re)intre, ulterior datei de 11 iulie, sub incidența regulii generale de suspendare a tuturor măsurilor de executare silită (chiar dacă aplicarea acestei reguli s-ar face prin analogie).

Odată înlăturată excepția începerii executării silite în timpul procedurii insolvenței, pentru datorii acumulate de la momentul deschiderii acestei proceduri, nu s-ar mai justifica un tratament diferit pentru menținerea, în continuare, a măsurilor de executare silită.

S-ar putea ridica și o eventuală problemă legată de aplicarea în timp a modificării, însă de aceea am precizat că suspendarea s-ar dispune doar ulterior datei de 11 iulie, deci doar pentru viitor, tot ce s-a dispus până la 11 iulie fiind valid.

Atenție! Interpretarea ICCJ devine obligatorie doar de la momentul publicării acesteia în Monitorul Oficial.