Harta joburilor disponibile în România. Mitul asistaţilor social care nu vor să muncească, eliminat de statistici

Harta joburilor disponibile în România. Mitul asistaţilor social care nu vor să muncească, eliminat de statistici

Locurile de muncă disponibile în România sunt extrem de concentrate din punct de vedere geografic, în condiţiile în care în două regiuni se sunt aproape jumătate din joburile vacante la nivel de ţară, potrivit unui infografic Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.

Conform Eurostat, cele două regiuni sunt Bucureşti/Ilfov şi nord-vestul ţării, unde se află 46% din locurile de muncă neocupate la nivel naţional şi unde trăiesc doar 11% dintre românii care beneficiază de venitul minim garantat. Cea mai mare parte a acestora, 89%, adică 171.000 de persoane, locuiesc în restul ţării, unde se află doar 25.000 de locuri de muncă disponibile.

În cifre absolute, în Bucureşti, Ilfov şi Nord-Vest se află 21.249 de locuri de muncă şi 22.311 persoane care primesc venitul minim garantat.

Românii au stat în beznă de două ori mai mult decât europenii din țările avansate

Fiecare consumator român de energie a stat în beznă, în medie, 350 de minute anul trecut, durata penelor de curent în România fiind de două ori mai mare decât în ţările europene avansate, potrivit Raportului privind realizarea indicatorilor de performanţă a operatorilor de distribuţie a energiei pentru 2019, publicat de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE), potrivit Agerpres.

Astfel, durata întreruperilor planificate a fost anul trecut, în medie, de 171 de minute pentru fiecare consumator, iar întreruperile neplanificate au durat 179 de minute/consumator, totalul fiind de 350 de minute/consumator.

Indicatorul SAIDI (System Average Interruption Duration Index) măsoară durata medie a întreruperilor în reţea pentru un utilizator şi se calculează împărţind durata cumulată a întreruperilor lungi (mai mari de trei minute) la numărul total de utilizatori.

Analiză: România nu mai poate fi ocolită ușor de tranzitul de gaze din regiune, odată ce gazoductul BRUA va fi gata

Gazoductul BRUA, proiect de interes comunitar selectat și finanțat de Comisia Europeană cu un grant nerambursabil de 179,3 milioane euro nu va fi construit doar pentru gazele din Marea Neagră, ci are în vedere interconectarea statelor, diversificarea surselor și rutelor de transport gaze naturale din regiunea Mării Caspice către Europa Centrală, dar şi de la terminalele LNG din nordul Greciei, Revithoussa și din terminalul plutitor aflat în faza de proiect, de la Alexandropolis, scriu jurnaliștii de la Financial Intelligence.

Aceste gaze vor fi preluate odată cu finalizarea interconectorului între Grecia și Bulgaria, respectiv dintre localitățile Komotini – Stara Zagora, un interconector de 180 km, selectat PCI și finanțat de Comisia Europeană cu un grant foarte important ca valoare și care, după cum declarau înalte oficialități din Grecia și Bulgaria, va fi finalizat la sfârșitul anului 2020, după un deceniu de promisiuni ale autorităților din Grecia și Bulgaria.