Moțiunea de cenzură pentru demiterea Guvernului Orban avea oricum șanse slabe să ajungă azi la vot, în condițiile în care mai multe partide parlamentare au anunțat în avans că vor refuza să participe la ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților.
Practic, acum trebuie stabilită o nouă zi în care să se desfășoare o altă ședință comună pentru dezbaterea și votarea moțiunii de cenzură.
Potrivit articolului 113 din Constituția României, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului, prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii parlamentarilor (adică 233 de senatori și deputați).
Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. Moţiunea de cenzură se dezbate după trei zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.
Dacă moţiunea de cenzură este respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune parlamentară, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea pentru un proiect de lege, de exemplu. În cazul respingerii moțiunii, Guvernul își poate continua activitatea nestingherit.
Dacă moţiunea de cenzură este adoptată, Guvernul este demis și trebuie constituit un nou Executiv. Până atunci, vechiul Guvern este interimar și, în acest interval, nu poate adopta ordonanțe de urgență și nici proiecte de legi. Preşedintele României va desemna un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidelor parlamentare. Candidatul va constitui o listă cu miniștri și va redacta un program de guvernare, pentru care, în termen de zece zile de la desemnare, va cere votul de încredere al Parlamentului. Acestea se dezbat de către Camera Deputaţilor şi Senat, în şedinţă comună, și apoi se acordă încredere Guvernului nou, cu votul majorităţii parlamentarilor.
Reamintim că, în octombrie 2019, Guvernul Dăncilă a fost demis la a treia moțiune de cenzură depusă împotriva sa, după ce primele două fuseseră inițiate și respinse în 2018. Guvernul Orban 1 a preluat guvernarea în noiembrie 2019. Ulterior, la începutul anului 2020, Guvernul Orban 1 a fost demis de Parlament și apoi reinstituit la scurt timp, ca Guvernul Orban 2, din cauza crizei generate de epidemia de coronavirus.
Comentarii articol (3)