UPDATE: Procedura unică prin care să se poată cere datele personale prelucrate de instituțiile statului, propusă pentru respingere la votul decisiv

Propunerea de lege a fost adoptată tacit, în 2020, la Senat și va ajunge curând la votul decisiv al deputaților cu propunere de respingere.

Esența propunerii este că instituțiile și autoritățile publice vor fi obligate, conform prevederilor acesteia, să pună la dispoziția oricărei persoane datele personale deținute despre aceasta.

Mai mult, deși prevederea din proiect nu o precizează expres, acele autorități și instituții vor fi obligate să permită accesul solicitanților la toate datele deținute despre aceștia (acest lucru rezultă din interpretarea prevederii împreună cu expunerea de motive, care stabilește expres necesitatea punerii la dispoziție a tuturor datelor).

Ideal ar fi fost ca acest lucru să fi fost direct integrat în prevederea relevantă, pentru a nu mai fi necesară construirea unui raționament de genul celui de mai sus, bazat pe interpretarea normei după scopul urmărit (lucru ce ar putea îngreuna eficiența mecanismului, fiindcă nimic nu garantează că persoanele din instituții și autorități, însărcinate cu punerea în executare a acelui mecanism, ar accepta asemenea interpretări - deși acest lucru e necesar, în teorie).

După aceea, proiectul de lege mai prevede că, de preferat, informațiile vor fi date pe loc, însă, dacă va fi necesar, instituția sau autoritatea va putea să furnizeze datele cerute în 10 zile sau, cel mult, în 30 zile. Dacă se va depăși termenul de 10 zile, solicitantul va trebui informat despre acest lucru.

Vor exista, însă, și excepții de la regula de mai sus, când date personale deținute nu vor fi furnizate, dacă vor ține de domenii precum:

• apărare națională, siguranță și ordine publică, dacă datele relevante vor face parte din categoriile informațiilor clasificate, potrivit legii;
• procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se va periclita rezultatul anchetei, se vor dezvălui surse confidențiale ori se va pune în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane, în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare;
• procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora va aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia din părțile implicate in proces;
• de asemenea, vor rămâne în vigoare și aplicabile dispoziții din legi speciale, care stabilesc secretul sau confidențialitatea anumitor informații, acest lucru fiind o altă excepție de la regula de mai sus.

Bineînțeles, orice refuz va trebui comunicat și motivat în termen de cinci zile de la solicitare.

Proiectul de lege mai prevede și situațiile în care alte persoane vor putea solicita informații despre o anumită persoană:

• atunci când legea prevede acest lucru sau
• când există o procură notarială.

O problemă ar putea apărea în privința unei prevederi din proiect care stabilește că, dacă va fi necesară comunicarea informațiilor în copii fizice după documentele originale și/sau trimiterea acelor documente prin servicii poștale, solicitantul va trebui să suporte costurile implicate.

Acest lucru este contrar GDPR, care prevede că dreptul de acces la date personale implică și dreptul solicitantului de a primi o copie după datele deținute de o persoană, despre acesta, pe cheltuiala operatorului de date. Doar ulterior, la solicitarea unor copii suplimentare, este posibilă perceperea unei taxe, care să reflecte costurile administrative (cum sunt cele precizate mai sus).

Din moment ce GDPR se aplică, în egală măsură, și autorităților și instituțiilor publice, atunci prevederea din proiect ce îl obligă pe solicitant să suporte, de la început, costurile, este considerată contrară Regulamentului (care se aplică cu prioritate față de legislația națională, în temeiul principiului supremației dreptului Uniunii Europene).

Expunerea de motive mai face referire, printre altele, la exemple de date care ar putea fi deținute de instituții/autorități și care ar putea fi importante pentru cetățean:

• istoricul complet al locurilor de muncă, pe care Inspectoratul Teritorial de Munca îl deține;
• vehiculele personale înregistrate la Registrul Auto Român;
• imobilele deținute de o persoană, în țară, și intabulate la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Atenție! Proiectul de lege nu se aplică, momentan. Pentru aceasta, e nevoie ca acesta să treacă de Camera Deputaților, să fie promulgat de președintele țării și să apară în Monitorul Oficial.