Aproape 8% dintre gospodăriile din România contractează împrumuturi. Cum sunt cheltuiți banii
Împrumuturile, ca instrument financiar, sunt folosite de 8,1% dintre gospodăriile românești, acestea fiind contractate în principal pentru cumpărarea în rate, inclusiv prin leasing, a autoturismelor, echipamentului tehnic şi electronic, dar și a altor bunuri, în proporţie de 54,2%, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), citat de Agerpres.
Cercetarea statistică "Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România", în anul 2019, relevă faptul că împrumuturile au mai fost contractate pentru plata cheltuielilor la îmbunătăţirea, repararea sau renovarea locuinţei (37,8%). În proporţii mult mai mici, gospodăriile au contractat împrumuturi în alte scopuri, cum ar fi: datorii, acoperirea unei descoperiri de cont, plata facturilor (18,9%); cheltuieli pentru educaţie şi îngrijirea copiilor (3,1%); cheltuieli pentru concedii şi timp liber (2,6%) şi achitarea unor cheltuieli legate de sănătate (2,5%).
Potrivit sursei citate, împrumuturile sunt mai des utilizate de către gospodăriile din mediul urban (10,1% faţă de 5,9% la gospodăriile din rural) şi de către gospodăriile conduse de bărbaţi (9,7%) faţă de 4,7% în cazul gospodăriilor conduse de femei.
Capacitatea de cazare a structurilor de primire turistică a fost în primul semestru din 2020 cu 55% mai mică faţă de perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică, transmite Agerpres.
În primele şase luni din 2020, hotelurile au deţinut cea mai mare pondere, de 60,2%, în totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune, fiind urmate de pensiuni agroturistice (13,1%), pensiuni turistice (12)%, vile turistice (4%), hosteluri (3,8%), moteluri (3,2%) şi restul tipurilor de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică (3,7%).
Numărul de înnoptări ale turiştilor români au reprezentat 84,9% din total înnoptări. Comparativ cu semestrul I 2019, numărul total de înnoptări a scăzut cu 62,5%, numărul de nopți rezervate de români înregistrând o scădere cu aproape 60%, iar cel al turiştilor străini cu 73%.
Suedia ar putea fi prima țară care trece la nivelul următor, în condițiile în care pandemia a adus bancnotele și monedele aproape de dispariție, potrivit unei analize Bloomberg.
Stefan Ingves, guvernatorul Riksbank, a remarcat recent că unii tineri suedezi „habar nu au” cum arată banii reali. Este un viitor care îi îngrijorează pe Ingves și pe alții, guvernatorul spunând că parlamentarii ar putea fi nevoiți să intervină înainte de a fi prea târziu.
Nu a fost întotdeauna evident că lipsa de numerar ar putea deveni un risc. Trecerea la tranzacții digitale vine cu o mulțime de avantaje, inclusiv tipul de transparență care face spălarea banilor sau evaziunea fiscală mult mai greu de realizat. Dar Suedia pare să fi trecut de un punct crucial. Dacă nu există deloc bancnote și monede, ce se întâmplă dacă rețelele digitale eșuează? Și ce se întâmplă în cazul unor atacuri cibernetice? Astfel de evenimente pot produce mult mai multe daune decât jafurile băncilor de până acum.
Comentarii articol (1)