UPDATE: Noul statut al grefierilor intră în vigoare pe 12 iulie. Câteva repere privind salarizarea în contextul reîncadrărilor care vor avea loc

Proiectul acestei legi a fost trimis în Parlament la finalul lunii februarie 2023, prima Cameră sesizată însă a depășit perioada de timp în care trebuia să dezbată și să supună la vot proiectul. Ca atare, fiind adoptat tacit la deputați, proiectul a ajuns repede la Senat. Senatorii au adus însă unele amendamente textului care a trecut de prima Cameră și pe 11 decembrie 2023 l-au adoptat la votul final. 

Noua lege marchează, practic, apariția unui nou statut al grefierilor și al altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea și Institutului Național de Expertize Criminalistice. După ce va intra în vigoare, Legea 11/2024 va duce la abrogarea Legii 567/2004 (statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor și parchetelor) și a OG 8/2007 (salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanţelor şi parchetelor, precum şi din cadrul altor unităţi din sistemul justiţiei).

Una dintre noutățile majore o reprezintă introducerea grefierului judiciar. Acesta va avea, de principiu, rolul de a-l asista pe judecător și de a prelua o parte din atribuțiile acestuia. Ținând cont că atribuțiile ce vor fi preluate reprezintă activități ce implică muncă administrativă și de cercetare de substanță, implementarea cu succes a modificărilor va duce la o degrevare a muncii judecătorilor. Și, astfel, la o soluționare mai rapidă a proceselor de pe rol, aspect care va contribui la soluționarea cauzelor într-un termen optim și previzibil. 

„Având în vedere condițiile de recrutare a grefierului judiciar, prin proiect se propune ca acesta să îndeplinească atribuţii nejurisdicționale referitoare la judecata în primă instanţă şi în căile de atac. Această nouă reglementare este însoţită şi de înfiinţarea funcţiei de grefier de şedinţă în cadrul instanţelor judecătoreşti, acesta urmând să aibă competențe în managementul dosarelor și în buna desfășurare a ședințelor de judecată”, scrie în expunerea de motive a proiectului care a devenit Legea 11/2024.

De asemenea, inițiatorii acestei legi au dorit și „introducerea unei noi categorii profesionale care urmează să îşi desfăşoare activitatea în cadrul parchetelor - grefierul principal. Această categorie profesională va avea rol în susţinerea procurorului în activitatea specifică de urmărire penală, respectiv în activitatea judiciară.” Grefierul principal își va îndeplini atribuțiile stabilite de lege și de Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, realizând activități specifice în conformitate cu sarcinile trasate de procurori, lucrând sub îndrumarea și coordonarea acestora.

Prin urmare, personalul din instanțe și parchete va fi format din:

• grefieri judiciari, grefieri de ședință și grefieri principali;
• grefieri;
• specialiști IT, specialiști criminaliști și tehnicieni criminaliști;
• agenți procedurali și șoferi.

Absolvenții Școlii Naționale de Grefieri vor fi repartizați în funcție de media obținută la examenul de absolvire și optiunile exprimate pentru posturile vacante de grefier de ședință și grefier principal. 

Parlamentarii au decis că grefierul judiciar va putea fi numit în funcție dacă are o vechime de cel puțin trei ani în funcția de grefier de ședință, grefier principal sau de grefier cu studii superioare juridice, indiferent de instanță sau parchet. Inițial, Guvernul propusese o vechime minimă de șase ani.

Totuși, pentru o perioadă de trei ani de la data de intrare în vigoare a noii legi, pentru numirea în funcția de grefier judiciar se vor lua în considerare și perioadele când persoana a îndeplinit funcția de grefier. 

În acest context, merită amintit că la începutul verii lui 2023 a fost adoptată, de asemenea, legea care reglementează asistentul judecătorului, care va funcționa la tribunale și curți de apel. Asistentul ar urma să fie salarizat la nivelul unui judecător stagiar, accederea la funcție urmând să se facă prin concurs (probă scrisă, interviu), după o formare inițială și numai dacă cele 90 de zile de probă demonstrează că asistentul merită să ocupe funcția respectivă.

Parlamentarii au decis că asistenții nu-și au rostul la judecătorii, ci doar la curți de apel și tribunale, pentru că, spun ei, doar acolo unde există volum mare de activitate și complexitate a muncii, iar la judecătorii încep activitatea judecătorii stagiari. Senatorii au mai decis că pentru a deveni asistent de judecător e necesară experiență de cel puțin trei ani într-o funcție de specialitate juridică. Asistentul se va ocupa de documentare, de verificările necesare în procedurile prealabile și ar oferi ajutor judecătorilor în redactarea proiectelor de hotărâri.