Actualele plafoane ale venitului mediu lunar pentru care se acordă ajutor pentru cei ce nu-şi permit un avocat în procesele civile vor fi majorate, după cum se propune printr-un proiect legislativ ce a trecut tacit de Senat, deoarece n-a fost dezbătut și votat în termenul legal. Asta înseamnă că ulterior vor putea beneficia de ajutor public judiciar mai multe persoane. Ajutor public judiciar pot primi persoanele care nu-şi permit să-şi angajeze un avocat sau să plătească taxele de timbru legate de un proces civil. Citește articolul
În cazul deciziilor luate de instanțele civile, comunicarea lor ar urma să se facă, în primă fază, prin e-mail, potrivit unui proiect legislativ trecut tacit de Senat, după ce n-a fost dezbătut și votat în termenul legal. Totuși, dacă instanțele nu pot transmite electronic hotărârile, din varii motive, comunicarea acestora se va face ca în prezent, adică prin agenții procedurali ai instanței sau prin poștă, cu scrisoare recomandată. Citește articolul
Pe viitor, soluționarea unor categorii de plângeri contravenționale va putea fi facută, de principiu, fără prezența fizică în sala de judecată, potrivit unei propuneri legislative ce a primit miercuri votul decisiv al deputaților și care vizează simplificarea și eficientizarea activității instanțelor de judecată. De fapt, părțile nu vor mai fi citate în proces, soluționarea urmând să se facă prin procedură scrisă. Noua regulă se va aplica însă doar în cazul sancțiunilor cu avertisment sau amendă contravențională cu o valoare mai mică de 3.000 de lei. În plus, vor fi introduse formulare standard atât pentru plângerea contravențională, cât și pentru formularul de răspuns al organului constatator. Citește articolul
Din acest an, plângerile contravenționale sau solicitările de înlocuire a sancțiunii amenzii contravenționale cu muncă în folosul comunității ar fi putut primi soluții în cadrul unor ședințe de judecată desfășurate în sistem online, dar Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit miercuri că proiectul de lege ce conține măsura este neconstituțional, ceea ce înseamnă că trebuie să se întoarcă în Parlament. Măsura ar fi trebuit să se aplice permanent, nu doar în perioada stărilor excepționale cauzate de actuala situație epidemiologică. Citește articolul
Polițistul care constată că un șofer a depășit limita de viteză stabilită pentru un sector de drum și-l sancționează contravențional nu este obligat să-i arate acestuia înregistrarea din care rezultă încălcarea legii. Totuși, potrivit unui avocat, șoferii au o soluție la îndemână în aceste situații. Citește articolul
Din multele comentarii puse de cititorii noștri atât la articole, cât și pe forumul avocatnet.ro sau pe pagina noastră de Faceboook, reiese că cei mai mulți salariați se tem de un proces în instanță pentru recuperarea unor drepturi bănești, salarii, bani pentru ore suplimentare efectuate sau aferente zilelor de concediu de odihnă neluat, din cauza costurile de judecată. Pentru o informare corectă a acelor care se simt nedreptățiți, am vrut să subliniem, prin intermediul unui articol, că în situația în care instanța le dă dreptate, angajatorul, fie că este fost sau actual, va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată suportate de salariat, pe lângă drepturile cerute inițial. În plus, salariatul poate solicita și daune-interese, morale și/sau materiale. Citește articolul
Inspectoratul teritorial de muncă (ITM) se ocupă cu verificarea angajatorilor și cu aplicarea amenzilor în caz că descoperă nereguli, însă singura “instituție” care poate obliga, efectiv, un angajator să se achite de drepturile bănești acordate salariaților este o instanță judecătorească și asta doar dacă salariatul sau salariații care se consideră nedreptățiți încep un astfel de demers. O astfel de obligare prin hotărâre a angajatorului de a achita salariile restante sau drepturile bănești neplătite nu va apărea niciodată din oficiu. Citește articolul
Curtea Constituțională a României (CCR) nu e de acord cu textul din Codul de procedură penală legat de motivarea hotărârilor judecătorești. Mai exact, CCR a declarat neconstituțională, printr-o decizie pronunțată la începutul lunii aprilie și oficializată astăzi, practica veche a instanțelor, prin care motivarea era emisă la ceva vreme de la anunțarea unei hotărâri. După cum apare în motivarea deciziei CCR, ce a apărut spre începutul lunii mai pe site-ul instituției, "redactarea hotărârii judecătorești (...) ulterior pronunțării minutei (soluției) dispuse în cauză (...) este aptă să lipsească persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanță și dreptului la un proces echitabil". În mod normal, apariția unei decizii CCR în Monitorul Oficial marchează începutul perioadei de 45 de zile în care autoritățile trebuie să modifice legislația în acord cu aceasta. Totuși, deoarece legislația a fost deja modificată în acord cu decizia din aprilie a CCR, oficializarea ei nu are efecte concrete. Citește articolul
Deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârilor judecătoreşti în procesele penale se vor face în maximum 120 de zile de la încheierea dezbaterilor, potrivit unei legi apărute miercuri în Monitorul Oficial. Modificarea legislativă adoptată de Parlament a venit ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale a României (CCR), luată la începutul lunii aprilie, prin care s-a stabilit că hotărârile judecătoreşti trebuie motivate la momentul pronunţării, nu ulterior, şi că practica actuală a instanţelor este neconstituţională. Citește articolul
Printr-un proiect de lege publicat în dezbatere publică de Ministerul Justiției, se dorește introducerea în sistemul judiciar a unei noi categorii profesionale: grefierul judiciar. Acesta va prelua o parte din atribuțiile judecătorului (cum e, de exemplu, verificarea procedurii prealabile, în primă instanță, în civil, sau îndeplinirea unei activități de cercetare, în ceea ce privește legislația aplicabilă și jurisprudența relevantă, atât în primă instanță, cât și în apel etc.). Grefierul judiciar va avea atribuții diferite de grefierul de ședință, fiindcă, după cum spuneam, atribuțiile primului vor fi preluate direct de la judecător. Această schimbare ar putea contribui la scurtarea duratei procesului și, astfel, la o mai bună asigurare a soluționării cauzelor într-un termen optim și previzibil. Citește articolul