Proiectul de lege propune soluționarea simplificată, fără citarea părților implicate, a plângerilor împotriva proceselor-verbale încheiate de agenții constatatori, însă doar în cazul în care sancțiunile aplicate de aceștia constau în avertisment sau amendă contravențională de maximum 3.000 de lei. În esență, proiectul de lege are ca scop completarea și modificarea OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Judecătorii CCR au reținut faptul că, din cauza modului în care este redactată propunerea legislativă, procedura de judecată a plângerii contravenționale împotriva sancțiunii avertismentului sau a amenzii de până la 3000 lei este imposibil de aplicat.
"Curtea a reținut că lipsa căii de atac a apelului împotriva hotărârii judecătorești prin care s-a soluționat plângerea contravențională, în ipoteza în care sancțiunea contestată este avertismentul sau amenda care nu depășește suma de 3.000 lei, contravine dispozițiilor constituționale ale art.21 alin. (3) din Constituție privind dreptul la un proces echitabil", se arată în decizia judecătorilor.
Sesizarea de neconstituționalitate a propunerii legislative a venit din partea Avocatului Poporului, care sublinia faptul că, așa cum reiese din forma votată a proiectului, toate procesele verbale care stabilesc sancțiunea avertismentului sau amenda contravențională sub 3.000 lei sunt prezumate ope legis ca fiind nelegale, petenți fiind obligați să formuleze plângere contravențională, contrar regulii conform căreia procesul-verbal se bucură de prezumția de legalitate. În plus, deoarece propunerea nu prevede o cale de atac împotriva hotărârilor pronunțate de instanță, acest fapt echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control judecătoresc efectiv, dreptul de acces liber la justiție devenind astfel un drept iluzoriu și teoretic.
Derularea întregului proces de contestare și judecare, potrivit prevederilor actuale ale proiectului, ar fi următoarea:
- contravenientul va completa, obligatoriu, un formular de plângere contravențională;
- formularul, împreună cu copii ale dovezilor pe care își sprijină cauza, se vor depune la instanța de judecată;
- în cazul în care formularul nu a fost completat corect sau sunt necesare informații suplimentare, instanța va solicita, în scris, rectificarea formularului sau completarea dovezilor;
- contravenientul va avea un termen de 10 zile de la primirea solicitării instanței pentru a rectifica formularul sau pentru a furniza documente și informații suplimentare;
- după primirea noilor documente, instanța va trimite un formular tipizat de răspuns, spre completare, organului care a aplicat sancțiunea, însoțit de copii de pe documentele primite de la contravenient;
- în termen de 30 de zile de la comunicare, organul care a aplicat sancțiunea va trimite instanței formularul de răspuns completat și orice dovezi pe care le consideră necesare;
- instanța va transmite contestatarului copii ale documentelor primite de la organul care a aplicat sancțiunea;
- instanța va redacta și pronunța hotărârea în termen de 30 de zile de la primirea tuturor informațiilor.
Astfel, contestatarul contravenției va face doar demersuri ce implică depunerea la instanța de judecată a documentelor prevăzute de prezentul proiect de act normativ.
Există și posibilitatea ca instanța să dispună prezența părților, dacă va considera necesar sau dacă una dintre părți solicită acest lucru.
În situația în care contestatarul nu retransmite formularul tipizat pentru completarea formularului de plângere și informațiile solicitate de instanță în cel mult 10 zile, plângerea va fi anulată. În acest caz, contravenientul va putea face o cerere de reexaminare motivată, în termen de 15 zile de la data comunicării anulării.Conform inițiatorilor, modificările propuse ar ușura accesul la justiție pentru foarte multe persoane, ar fluidiza activitatea instanțelor și ar reduce termenul de soluționare a acestor tipuri de plângeri.
Atenție! Modificările propuse prin proiectul de lege nu aplică momentan. Acestea trebuie treacă din vot prin Parlament, pentru a fi rezolvate neclaritățile semnalate de judecătorii CCR. Ulterior, după votul final al Parlamentului, trebuie să primească semnătura președintelui țării și să fie publicate în Monitorul Oficial.
Comentarii articol (1)