Guvernul a construit bugetul fără să ia în considerare acordarea de vouchere de vacanță noi pentru 2021, pe fondul menținerii valabilității celor emise în ultimii doi ani. Premierul Florin Cîțu spunea că decizia de a opri emiterea de vouchere noi pentru 2021 a fost luată în considerarea faptului că cele din anii precedenți n-au fost folosite. Guvernul menține ideea că anul acesta salariile bugetare, sporurile, indemnizațiile, primele rămân înghețate.
Tot la capitolul „venituri ale bugetarilor”, Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2021 şi proiecţia acesteia pe anii 2022-2024, care a însoțit legile bugetului de stat, ne arată o restrângere graduală a cheltuielilor de personal, inclusiv a sporurilor acordate pe fondul pandemiei unor categorii de angajați (2020 comparat cu 2021).
O altă măsură reflectată în bugetul pe 2021 este referitoare la eliminarea gratuității acordate de ceva vreme studenților la transportul cu trenul: astfel, de anul acesta, studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență vor reveni la tariful redus cu 50% la toate categoriile de trenuri.
Pentru că era nevoie de modificări legislative concrete, care să transpună modificările de mai sus, pe finalul lunii februarie a fost oficializată OUG nr. 8/2021, ce conține mai multe măsuri strâns legate de bugetul de stat aferent anului 2021.
Mai este de amintit că banii plătiți de angajatori pentru contribuția socială obligatorie pentru muncă se vor distribui în mod diferit anul acesta, față de regulile de bază stabilite prin Codul fiscal. Totodată, nu se stabilesc niciun fel de bonificații pentru persoanele fizice obligate să depună declarația unică în 2021.
Mai departe, principala noutate din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 este menţiunea că, în acest an, câştigul salarial mediu brut scade cu 49 lei, respectiv de la 5.429 lei în 2020 (și până la intrarea în vigoare a Legii 16/2021) la 5.380 lei. Automat, acest lucru va influența direct cuantumul ajutorului de deces în anul 2021, care va scădea și el la 5.380 de lei, dar și unele ajutoare de stat date în contextul crizei coronavirusului.
În raportul citat mai sus regăsim, totodată, și informații despre măsurile de sprijin pentru sectorul IMM-urilor, care au fost luate în calcul la stabilirea bugetului de stat:
- programul ”Ajutoare de stat pentru finanțarea proiectelor de investiții” - vorbim de HG nr. 332/2014 (schema de ajutor de stat pentru investițiile ce promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă) și de HG nr. 807/2014 (schema de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor cu impact major în economie);
- programul ”Transferuri în cadrul schemelor de ajutor de stat reprezentând sume restituite la acciză pentru motorina utilizată drept combustibil”;
- programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii IMM Invest; acest ajutor de stat e conceput să ajute firmele cu accesarea mai ușoară a împrumuturilor bancare - garantarea (aproape integrală) a creditelor la bancă și acoperirea dobânzilor (pentru o perioadă) și a altor costuri; la acest moment, înscrierile în programul IMM Invest încă sunt posibile, până la data de 30 iunie 2021;
- programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii IMM Leasing - acest program este destinat firmelor mai mici, care nu pot să acceseze la fel de ușor credite bancare ca alte firme medii sau mari sau cu o istorie mai lungă pe piață; statul garantează contracte de leasing (dar, important, vorbim doar de contracte de leasing financiar, nu și operațional);
- programul IMM Factor - e singurul care nu e în derulare la acest moment, neavând nici norme metodologice; prin acesta vor fi garantate (în proporție de 50%) facturile pe care firmele și PFA-urile le vor deconta la bănci și instituții financiare nebancare, din dorința de a obține rapid bani.
De amintit că nu regăsim nicio referire la programul Start-up Nation. Însă asta probabil pentru că Start-up Nation oricum a fost gândit să se aplice doar până în 2020, orice prelungire implicând modificarea OUG 10/2017 fie prin lege, fie prin ordonanță.
În fine, raportul privind situația macroeconomică mai face și o scurtă caracterizare a politicii fiscale pe următorii patru ani. De pildă:
- în domeniul impozitului pe profit, se dorește revizuirea sistemului de provizioane aplicabile domeniilor de activitate;
- în domeniul impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale, Guvernul va realiza un studiu privind eventualitatea reformării impozitării muncii, inclusiv reducerea contribuţiilor şi impozitelor pe echivalentul salariului minim (limitat, în sistem-pilot);
- în domeniul TVA-ului, se are în vedere implementarea unui sistem obligatoriu de facturare electronică, pentru a asigura creșterea eficienţei şi eficacităţii în colectarea impozitelor și taxelor, precum și prevenirea și combaterea evaziunii.