De departe o noutate legislativă, verificarea documentară, acest tip de control fiscal, exista demult în Codul de procedură fiscală, dar nu fusese niciodată folosită. Abia la final de 2020, ANAF a decis să legifereze suplimentar pentru operaționalizarea acestui mecanism. Asta înseamnă că, teoretic, din acest an, organele fiscale pot să facă verificări documentare la contribuabili.
Ce presupune? "Verificarea documentară constă în efectuarea unei analize de coerență a situației fiscale a contribuabilului/plătitorului, pe baza documentelor existente la dosarul fiscal al contribuabilului/plătitorului, precum și pe baza oricăror informații și documente transmise de terți sau deținute de organul fiscal, care au relevanță pentru determinarea situației fiscale", scrie în articolul 148 din Codul de procedură fiscală.
Potrivit Ordinului ANAF nr. 3632/2020, cei care se ocupă de ea sunt: inspectorii fiscali din structurile teritoriale ale direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice, cei din cadrul Direcției generale de administrare a marilor contribuabili, inspectorii antifraudă, cei care se ocupă de verificarea situației fiscale personale a persoanelor fizice din direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, precum și inspectorii din cadrul Direcției generale control venituri persoane fizice.
Să zicem că organul fiscal găsește diferențe între creanțele fiscale, veniturile sau bunurile impozabile și cele declarate de contribuabil. Organul fiscal îi va aduce la cunoștință contribuabilului că a găsit aceste diferențe și îi va pune în vedere să aducă documente care să clarifice situația sa fiscală. Ce se întâmplă dacă nu le aduce sau dacă organul fiscal nu se mulțumește cu ce a adus contribuabilul? Potrivit articolului 149, "organul fiscal stabilește diferențele de creanțe fiscale datorate prin emiterea unei decizii de impunere sau dispune măsurile necesare respectării prevederilor legale, după caz".
Prin urmare, din moment ce și inspectorii antifraudă pot să facă astfel de verificări, și aceștia pot să emită, mai nou, decizii de impunere pentru cei verificați.
Decizia aceasta este una sub rezerva verificării ulterioare. Ce înseamnă asta, mai exact? Potrivit codului, decizia de impunere sub rezerva verificării ulterioare poate fi desființată sau modificată - fie la solicitarea contribuabilului, fie la inițiativa chiar a organului fiscal, pe baza constatărilor organului competent. Ca regulă, potrivit codului, cuantumul creanțelor fiscale se stabilește sub rezerva verificării ulterioare, excepție făcând situațiile când creanțele sunt stabilite în urma unei inspecțiii sau verificări a situației fiscale personale.
Pentru Antifraudă vorbim de o modificare semnificativă față de tipurile de controale cu care erau obișnuiți contribuabilii până acum, sublinia fostul șef ANAF și actual partener KPMG România, Dragoș Doroș, cu ocazia TaxEU Forum, citat de HotNews.ro: „Antifrauda până acum era un organ de control operativ în cadrul ANAF. Adică aveam inspectorii fiscali care vin și fac inspecția și antifrauda care făcea controale operative care urmărea circuitele de mărfuri, evidența gestiunii, confisca și lanțurile infracționale. Controlul documentar se referea strict la aceste aspecte. În urma controalelor pe care le desfășurau, încheiau niște procese verbale în care atenționau despre posibilele fraude, prejudicii. Punea sechestre asupra unor bunuri care să prezerve o valoare egală sau mai mare cu ceea ce spuneau acolo”.
Dacă pentru anulcurent ținta este ca aproape o treime din controalele ANAF să se deruleze online, prin verificarea documentară, până în 2024 se vrea ca aproape trei sferturi din controale să se deruleze online.
„Ne-am propus ca, în acest an, numărul de verificări realizate prin prisma desk audit-ului să reprezinte 30% din totalul controalelor fiscale realizate de către ANAF. N-avem un termen de comparație cu anul trecut, pentru că abia în luna a zecea am reușit să reglementăm desk audit-ul. (...) Perspectiva pentru perioada 2021 - 2024 este de a ajunge la o pondere a controalelor realizate pe baza desk audit-ului de 70% din totalul verificărilor pe care ANAF le realizează”, a declarat șefa ANAF, Mirela Călugăreanu, la conferința de taxe a celor de la PwC România, acum o săptămână.