La stabilirea dreptului la concediul pentru creșterea copilului și la indemnizația aferentă se va ține cont și de perioadele în care, din cauza pandemiei de coronavirus, solicitanții au primit șomaj tehnic sau indemnizația pentru profesioniști. Schimbarea este deja în vigoare, deoarece normele de aplicare privind concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului au fost modificate.
OUG nr. 26/2021, publicată la începutul lunii aprilie în Monitorul Oficial, stabileşte că perioadele în care solicitanții de concediu de creștere au primit
indemnizații de șomaj tehnic sau pe cele destinate persoanelor fizice autorizate și altor profesioniști se iau în considerare, alături de cele existente deja în legislație, la stabilirea vechimii necesare acordării concediului.
Noile prevederi au fost incluse în HG 536/2021, act normativ în vigoare din 17 mai, care a modificat normele de aplicare, şi astfel părinţii care au primit astfel de indemnizaţii vor depune deja documentaţia necesară pentru ca aceste perioade să fie luate în considerare.
Indemnizațiile amintite mai sus sunt cele stabilite de OUG 30/2020 și OUG 132/2020, ele acordându-se pe perioada stării de urgență sau de alertă. Mai multe detalii despre aceste indemnizații pot fi citite
aici.
Pe lângă această schimbare, ordonanța prevede și că
plata stimulentului de inserţie nu va mai înceta dacă părintele îndreptăţit să îl obţină nu va mai realiza venituri impozabile. În plus, OUG 26/2021 prevede că părinții care se întorc la muncă în primele șase luni după nașterea copilului
vor primi 1.500 de lei, în loc de 650 de lei.
OUG 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor stabilește că pot beneficia atât de concediul de creștere a copilului, cât și de indemnizația aferentă acestuia persoanele
“care, în ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului, au realizat timp de cel puțin 12 luni venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal”.
Acum, în afară de banii obţinuţi din salarii, activităţi independente, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, cele 12 luni de venituri necesare anterior naşterii copilului pot fi constituite integral şi din perioade în care, de exemplu, solicitanţii au beneficiat de
şomaj,
concediu medical (excluzând concediul prenatal),
pensie de invaliditate sau concediu fără plată pentru creşterea copilului.
Apoi, OUG 111/2020 prevede că indemnizația lunară pentru creșterea copilului se stabilește în cuantum de
85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului.
Totuși, valoarea acestei indemnizații
nu poate fi sub 1.250 de lei și nici peste 8.500 de lei, indiferent cât de mari ar fi veniturile părintelui care intră în concediul de creștere. Mai multe informații legate de concediul și indemnizația de creștere pot fi citite
aici.
Comentarii articol (3)