Legea dă dreptul atât mamei, cât și tatălui să obțină concediul și banii aferenți pentru creșterea copilului în vârstă de până la doi ani (trei ani, pentru copilul cu handicap). Pentru asta, trebuie să fi realizat timp de cel puțin 12 luni venituri impozabile în ultimii doi ani anteriori datei nașterii copilului, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010.
"Persoanele care, în ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit (...), beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani, respectiv trei ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară", prevede actul normativ amintit.
În afară de banii obţinuţi din salarii, activităţi independente, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, cele 12 luni de venituri necesare anterior naşterii copilului pot fi constituite integral şi din perioade în care, de exemplu, solicitanţii au beneficiat de şomaj, concediu medical (excluzând concediu prenatal), pensie de invaliditate sau concediu fără plată pentru creşterea copilului.
În plus, perioadele pentru care au beneficiat de șomaj tehnic decontat de stat sau au primit indemnizația acordată profesioniștilor ca urmare a situațiilor produse de pandemia de coronavirus, acordate pe baza OUG 30/2020, OUG 111/2021, OUG 132/2020, sunt luate în calcul pentru stabilirea vechimii necesare pentru acordarea concediului de creștere.
Important! Banii și concediul de creștere a copilului se cuvin pentru fiecare dintre nașteri, dacă părinții au mai mult de un copil.
În afară de condițiile de mai sus, părintele care vrea să intre în CCC trebuie să îndeplinească și următoarele condiții:
- să fie cetățean român, străin sau apatrid (adică fără cetățenie);
- domiciliul/reşedinţa să-i fie pe teritoriul României;
- locuiește în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile şi se ocupă de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora.
Citește și: Ghid PFA: Vrei să obții indemnizația CCC? Ce acte sunt necesare
Dacă ambele persoane din familie au dreptul la CCC, regula este că cel puțin o lună din perioada totală a CCC este alocată uneia dintre persoanele care nu a solicitat acest drept, cunoscută şi sub numele de "luna tatălui", deoarece de cele mai multe ori mamele sunt cele care intră în CCC. În situația în care celălalt părinte care are dreptul să intre în CCC nu face acest lucru, indemnizația se acordă doar pentru 23 de luni sau 35 de luni (în cazul copilului cu dizabilități).
Valoarea indemnizației pentru concediul de creștere a copilului
Potrivit OUG nr. 111/2010, indemnizația lunară pentru creșterea copilului se stabilește în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului. Indemnizația nu se cumulează cu salariul, astfel că, dacă părintele în cauză decide să se întoarcă mai devreme la muncă, pierde banii aferenți indemnizației pentru creșterea copilului, însă poate solicita și primi stimulent de inserție.
Indemnizația nu poate fi sub 1.314 de lei, valoare care a crescut de la 1.250 lei începând cu 1 martie, și nici peste 8.500 de lei (indiferent cât de mari ar fi veniturile părintelui care intră în CCC).
Util: Dacă nasc prematur, dar până la nașterea așteptată aș fi avut 12 luni de activitate, pot primi indemnizația de creștere a copilului?
Bine de știut este și că, dacă indemnizația calculată pentru cel de-al doilea CCC, solicitat la mai puțin de un an de la încheierea anteriorului concediu, are o valoare mai mică decât cea a anterioarei indemnizații, solicitantul are dreptul la indemnizația primită în cazul primului CCC.
Altfel spus, dacă indemnizația calculată pentru cel de-al doilea CCC, solicitat la mai puțin de un an de la încheierea anteriorului concediu, are o valoare mai mică decât cea a anterioarei indemnizații, solicitantul primește indemnizația acordată în cazul anteriorului CCC. La fel se întâmplă și dacă mama a muncit de la terminarea primul CCC și până la nașterea celui de-al doilea copil, însă veniturile au fost mai mici față de cele care au stat la baza primei indemnizații primite.
În situaţia în care, în intervalul de doi ani de la naşterea primului copil, mama rămâne însărcinată şi naşte pentru a doua oară, persoana aflată în CCC, care poate fi oricare dintre părinţi, poate trece dintr-un CCC în alt CCC. Cel de-al doilea CCC se va finaliza la împlinirea vârstei de doi ani al celui de-al doilea copil, iar indemnizaţia oferită este la valoarea minimă, respectiv la 1.314 lei.
O altă prevedere importantă de menţionat este faptul că, în cazul unei naşteri dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, indemnizaţia se calculează ca fiind 85% din veniturile impozitabile obţinute cel puţin 12 luni din ultimii doi ani la care se adaugă la 1.314 lei, începând cu al doilea copil provenit din această sarcină.
Mai ai voie să obții alte venituri în CCC?
Regula e că cel ce primește indemnizația de CCC nu poate să mai realizeze și alte venituri în perioada respectivă. Altfel, se va suspenda dreptul la bani (suspendare care va interveni în ziua imediat următoare). Totuși, OUG nr. 111/2010 a prevăzut și câteva excepții de la această regulă:
- persoana primește diverse sume în baza legii, a contractului colectiv de muncă sau a contractului individual de muncă, acordate în perioada concediului pentru creşterea copilului, altele decât cele rezultate din desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu (cum ar fi tichete cadou sau prime);
- cel îndreptățit primeşte indemnizaţii în calitate de consilier local sau judeţean, indiferent de nivelul acestora;
- beneficiarul realizează, în decursul unui an calendaristic, venituri supuse impozitului, prin desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu, al căror nivel net nu depăşeşte de cinci ori cuantumul minim al indemnizaţiei (adică 6.570 de lei).
Important de știut că această indemnizație poate fi executată silit pentru orice datorie, potrivit unei decizii a Curții Constituționale din România din luna mai a anului trecut.
Ce acte sunt necesare pentru obținerea indemnizației și unde se depun acestea
Conform OUG nr. 111/2010, părintele care solicită concediul și indemnizația de creștere a copilului trebuie să prezinte actele doveditoare la agențiile teritoriale de plăți și inspecție socială pe raza căreia îşi are domiciliul sau reşedinţa. Termenul de depunere a dosarului de indemnizație pentru creșterea copilului este de 60 de zile lucrătoare de la finalizarea concediului de maternitate, de 42 de zile.
Cererile sunt soluţionate prin decizie în 15 zile lucrătoare de la înregistrarea la agenţiile teritoriale, acestea trebuind să fie comunicate solicitanţilor în cinci zile lucrătoare de la emitere, potrivit aceluiași act normativ.
Actele necesare sunt următoarele:
- cerere tip;
- copia actului de identitate al solicitantului şi a certificatului de naştere al copilului pentru care se solicită dreptul ori, după caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu originalul de către persoana care primeşte documentele;
- actele doveditoare privind calitatea solicitantului şi relaţia acestuia cu copilul/copiii pentru care solicită dreptul, după caz;
- actele doveditoare care să ateste veniturile obţinute în ultimele 12 luni înainte de data naşterii copilului;
- dovada eliberată de angajator sau organele competente privind veniturile realizate (sau declarația unică, acolo unde e cazul);
- dovada privind suspendarea activităţii pentru perioada în care se solicită concediul pentru creşterea copilului;
- orice alte documente care să ateste îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate.
Atenție! Dacă în situația părintelui care beneficiază de indemnizație și CCC intervin modificări care ar putea să determine încetarea sau suspendarea plății drepturilor, acesta este obligat să anunțe în scris primăria, în termen de 15 zile lucrătoare de la apariția modificărilor. În caz contrar, persoana în cauză riscă o amendă cuprinsă între 500 de lei și 2.000 lei.
Comentarii articol (99)