Toate firmele din România, din alte state membre UE și chiar și din afara UE care vând online bunuri și servicii către persoanele fizice din UE (consumatori finali) sunt vizate de noutățile în materia TVA-ului care intră în vigoare la 1 iulie.
Directiva privind TVA-ul pentru comerțul electronic a introdus, încă din ianuarie 2019, în peisajul european regimuri speciale de TVA pentru furnizorii, persoane impozabile, de servicii de telecomunicații, radiodifuziune și televiziune sau servicii prestate pe cale electronică către persoane neimpozabile (și pe care am transpus-o și noi, prin modificări aduse Codului fiscal prin Legea nr. 60/2019) - între altele, a apărut un prag de 10.000 de euro până la care prestările de astfel de servicii să facă obiectul plății TVA în statul membru de stabilire.
Notă: Regimul MOSS (Mini One Stop Shop), aplicabil încă din 2015 acestor entități, a impus colectarea TVA-ului în funcție de cota din fiecare stat membru al consumatorilor, ceea ce presupune și declararea lui pentru fiecare stat printr-o declarație specială. Din 2019, grație introducerii acestui plafon de 10.000 de euro, entitățile pot să-și plătească TVA-ul în statul membru în care sunt stabiliți, chestiune care, apreciau specialiștii Deloitte în urmă cu ceva vreme, ar trebui să fi scăpat circa două treimi dintre furnizorii ce aplicau MOSS înainte de 2019 să mai fie obligați să o facă.
Concret, anul aduce o extindere a aplicării MOSS pentru vânzarea de bunuri la distanță, precum și pentru furnizarea de servicii către persoane neimpozabile și extinderea acelui plafon de 10.000 de euro pentru vânzările la distanță de bunuri.
„Având în vedere succesul mini-ghișeului unic (MOSS) care permite furnizorilor de servicii de telecomunicații, radiodifuziune și televiziune și de servicii furnizate pe cale electronică (TBE) să se înregistreze în scopuri de TVA într-un stat membru și să declare în statul membru respectiv TVA-ul datorat în alte state membre, acest sistem va fi extins la alte servicii B2C, la vânzările intracomunitare de bunuri la distanță, precum și la anumite livrări interne de bunuri, rezultând astfel un ghișeu unic (One Stop Shop -OSS) mai mare”, potrivit notei explicative a normelor privind TVA-ul pentru comerțul electronic.
Notă: În Strategia pentru 2021 - 2024 publicată recent, ANAF a punctat că implementarea OSS este într-un stadiu avansat.
1) Astfel, de la 1 iulie, vânzările intracomunitare de bunuri la distanță și serviciile furnizate pe cale electronică sub 10.000 de euro rămân supuse TVA în statul membru unde este stabilită persoana impozabilă care prestează serviciile respective sau unde se află bunurile la momentul în care începe expedierea sau transportul lor.
„Acest sistem informatic de înregistrare și de declarare și plată a TVA, cunoscut sub denumirea de ghișeu unic, reprezintă o simplificare importantă pentru prestatorii/furnizorii în cauză, având avantajul că permite declararea și plata TVA într-un singur stat membru pentru toate prestările/livrările efectuate de aceștia către clienți din alte state membre. Acest aspect este deosebit de relevant în special pentru societățile mici, pentru care costul respectării obligațiilor în materie de TVA, respectiv cel generat de o eventuală obligație de înregistrare în scopuri de TVA în fiecare stat membru în care serviciile respective fac obiectul plății TVA este, în termeni relativi, mai important decât pentru societățile mai mari”, scriau anul trecut pe marginea subiectului specialiști pentru CECCAR.
2) O altă noutate e că dispare scutirea de TVA la importul de loturi mici cu o valoare de până la 22 de euro, fiind înlocuită de un nou regim special pentru vânzările la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe cu o valoare intrinsecă care nu depășește 150 EUR - Import One Stop Shop (IOSS). Astfel, de la 1 iulie 2021, toate bunurile comerciale importate în UE dintr-o țară terță sau teritoriu terț vor fi supuse TVA, indiferent de valoarea lor.
„Acest regim, denumit mai frecvent regim de import, permite furnizorilor care vând bunuri expediate sau transportate dintr-o țară terță sau teritoriu terț către clienți din UE să colecteze TVA la vânzările la distanță de bunuri importate cu valoare redusă de la client și să declare și să plătească acest TVA prin intermediul ghișeului unic pentru importuri (IOSS). Dacă se utilizează regimul de import (IOSS), importul (punerea în libera circulație a bunurilor cu valoare redusă este scutit(ă) de TVA. TVA-ul este plătit ca parte a prețului de achiziție de către client. Utilizarea acestui regim special (IOSS) nu este obligatorie”, se precizează în nota explicativă.
La înregistrarea pentru IOSS, autoritățile fiscale din statul membru de identificare vor emite un număr de identificare în scopuri de TVA în IOSS furnizorilor sau interfețelor electronice care sunt furnizori presupuși, intermediarilor care acționează în numele furnizorilor sau al interfețelor electronice. Acest număr de identificare în scopuri de TVA în IOSS poate fi utilizat numai pentru a declara vânzările la distanță de bunuri importate în cadrul regimului de import, nu și pentru alte livrări de bunuri sau prestări de servicii pe care le poate efectua un furnizor sau o interfață electronică.
Notă: O noțiune extrem de importantă în contextul directivei este aceea de furnizor presupus: persoana impozabilă considerată a primi bunurile de la furnizorul subiacent și care livrează bunurile către consumatorul final. „Astfel, un furnizor presupus are aceleași drepturi și obligații în scopuri de TVA ca și furnizorul. În contextul prezentelor note explicative, furnizorul presupus este persoana impozabilă care facilitează livrările printr-o interfață electronică, astfel cum se prevede la articolul 14a din Directiva TVA”, prevede nota explicativă menționată. De asemenea, furnizorul subiacent este persoana impozabilă care livrează bunuri sau efectuează vânzări la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe prin intermediul unei interfețe electronice.