1. Art.17 alin.(4) se modifică și va avea următorul cuprins:
,,(4) Elementele din informarea prevăzută la alin. (3) trebuie să se regăsească şi în conţinutul contractului individual de muncă, cu excepția fișei postului pentru salariații
microîntreprinderilor definite la art.4 alin.(1) lit.a) din Legea nr.346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările și
completările ulterioare, pentru care specificarea atribuţiilor postului se poate face verbal.,,
2. Alineatul (2) al articolului 119 se modifică și va avea cu următorul cuprins:
,,(2) Pentru salariaţii mobili, salariaţii care desfăşoară muncă la domiciliu și salariaţii microîntreprinderilor definite la art.4 alin.(1) lit.a) din Legea nr.346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, angajatorul ţine evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat în condiţiile stabilite cu salariaţii prin acord scris, în funcţie de activitatea specifică desfăşurată de către aceştia.”
3. Articolul 241 se modifică și va avea următorul cuprins:
,, Regulamentul intern se întocmeşte de către angajator, cu excepția microîntreprinderilor definite la art.4 alin.(1) lit.a) din Legea nr.346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, cu consultarea sindicatului sau a reprezentanţilor salariaţilor, după caz.,,
Legea nr. 346/2004 definește la art. 4 alin. (1) lit. a) microîntreprinderile prin raportarea la următoarele criterii:
- au până la 9 salariați și
- realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei.
Declarațiile ministrului muncii
„Am eliminat obligativitatea întocmirii fișei postului, a condicii de prezență și a regulamentului intern”, a declarat joi Raluca Turcan, care a precizat că măsurile sunt cuprinse într-un proiect de OUG care a fost adoptat în primă lectură.
„Practic, am eliminat o muncă în plus pe care angajatorii pot să o desfășoare fie verbal, în relația cu angajații, fie printr-un act scris și asumat, de mână, întrucât vorbim de întreprinderi mici și mijlocii”, a adăugat Raluca Turcan.
Potrivit ministrului, elimininarea acestor obligații birocratice vizează aproximativ 445.000 de microîntreprinderi care au mai puțin de nouă angajați, oferindu-le acestora „o gură de oxigen”.
Deși a fost anunțat ca adoptat în primă lectură în ședința de joi, proiectul de OUG nu a fost pus până acum în dezbatere publică, astfel că până la momentul declarațiilor Ralucăi Turcan nu au existat informații sau documente oficiale care să descrie sau să prezinte această reglementare.
Măsurile pot genera probleme în relațiile de muncă
În prezent, fișa postului este un document anexă la contractul individual de muncă prin care se definesc principalele sarcini ce caracterizează munca unui salariat. Fișa postului este un instrument de lucru pentru orice companie, iar întocmirea ei este obligatorie în acest moment, conform legislației, pentru toți angajatorii. Practic, documentul este unul care permite formalizarea structurii organizatorice a unei companii, fiind un act operațional important pentru că prezintă în detaliu elementele cerute unui salariat pentru ca acesta să-și poată exercita activitatea. Împreună cu regulamentul intern, fișa postului este unul dintre documentele esențiale în stabilirea, derularea și încetarea raporturilor de muncă.
Dan Năstase, expert în legislația muncii, a explicat pentru avocatnet.ro că eliminarea fișei postului este problematică atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. În lipsa unui astfel de document, salariatul nu și-ar putea îndeplini obligația prevăzută de art. 39 (2) lit. a) din Codul muncii, aceea de „a îndeplini atribuțiile ce îi revin conform fișei postului”, iar angajatorul nu l-ar putea sancționa.„O astfel de prevedere, eliminarea fișei postului, ar lipsi de substanță chiar dreptul angajatorului de a organiza activitatea și de a stabili atribuțiile corespunzătoare fiecărui salariat, conform legii”, a mai declarat specialistul, care a adus în discuție și dificultatea de a proba în instanță sarcinile care i-au fost alocate unui angajat și motivul aplicării unor sancțiuni pentru neîndeplinirea lor.
„În cazul regulamentului intern cred că cel mai mult vor avea de suferit angajatorii, mai ales în cazul în care trebuie să efectueze cercetarea disciplinară, dar și în ceea ce privește disciplina muncii”, a precizat expertul în legislația muncii. El a adăugat că nici pentru salariați, lipsa unui regulament intern nu este foarte benefică, deoarece există riscul ca, în interiorul unei firme, să apară situații de tratament diferențiat între angajați, pentru unii fiind recunoscute anumite drepturi, iar pentru alții nu.
În ceea ce privește eliminarea obligației de a ține evidența orelor prestate, Dan Năstase consideră că măsura va pune în dificultate inclusiv Inspecția Muncii, fiind imposibilă verificarea timpului de muncă și de odihnă al unui salariat.
În momentul de față, angajatorii sunt obligați prin Codul muncii (așa cum este el în vigoare la această oră) să țină o evidență zilnică a orelor de muncă prestate de salariați. Modul în care trebuie să arate aceste pontaje este lăsat la alegerea exclusivă a companiilor, ele putând opta pentru evidențe manuale ori automate, personalizate pentru fiecare angajat sau colective.
Mai multe informații despre ce conțin și de ce sunt necesare cele trei documente în relațiile de muncă puteți citi în acest articol.
Proiectul de OUG menționat de ministrul muncii nu se aplică momentan. El trebuie întâi adoptat de Guvern, apoi publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.