Curtea Constitutionala vrea ca Basescu sa-i critice respectuos pe judecatori

Curtea Constituþionalã recomandã ca orice criticã la adresa judecãtorilor "sã fie respectuoasã, chiar ºi atunci când exprimã o atitudine criticã fermã", sfat ce este cuprins în motivaþia decizie din 26 mai prin care s-a decis cã preºedintele Traian Bãsescu nu s-a amestecat în treburile justiþiei.

Curtea Constituþionalã a trimis Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) motivaþia deciziei din 26 mai, asupra cererii preºedintelui CSM de soluþionare a conflictului juridic de naturã constituþionalã, dintre autoritatea judecãtoreascã, pe de o parte, ºi preºedintele României ºi prim-ministru, pe de altã parte.

Este vorba de plângerea semnatã de cei aproximativ 1.500 de judecãtori care acuzau amestecul neconstituþional al puterilor executive în problemele justiþiei, amestec ce ar fi fost sãvârºit atunci când preºedintele Traian Bãsescu, premierul Cãlin Popescu Tãriceanu ºi ministrul Monica Macovei au criticat aspru corupþia unor magistraþi.

Cei trei demnitari au fost reclamaþi la CSM, dar CSM-ul decisese pasarea disputei dintre magistraþi ºi demnitari cãtre Curtea Constituþionalã.

În cererea adresatã Curþii Constituþionale, preºedintele CSM Iulian Gâlcã susþinea cã preºedintele Traian Bãsescu "a fãcut, în repetate rânduri, afirmaþii generalizatoare la adresa justiþiei ºi a magistraþilor, în general, referindu-se la "incompetenþã", "independenþã faþã de lege" ºi "un înalt nivel al corupþiei". Iulian Gâlcã a apreciat cã acest conflict juridic de naturã constituþionalã nu rezidã "în existenþa acestor declaraþii grave, ci în efectele lor juridice, fiindcã ele constituie factori de naturã sã genereze un dezechilibru între puterile statului ºi chiar un blocaj instituþional".

În cazul în care Curtea ar fi dat câºtig de cauzã magistraþilor, se puteau declanºa procedurile de suspendare a preºedintelui Traian Bãsescu.

Secþia de opt judecãtori a Curþii Constituþionale ºi-a motivat astfel decizia privind conflictul: "Se constatã cã nu existã elemente concrete din care sã rezulte cã starea conflictualã verbalã dintre Preºedintele României ºi autoritatea judecãtoreascã ar fi produs efecte juridice de naturã sã conducã la un blocaj instituþional ori sã împiedice exercitarea prerogativelor constituþionale ale vreunei autoritãþi publice, care ar putea fi remediate doar prin pronunþarea de Curtea Constituþionalã a unei soluþii susceptbile de executare". Curtea Constituþionalã ºi-a motivat decizia ºi prin faptul cã libertatea de exprimare ºi de criticã este indispensabilã democraþiei constituþionale, "însã ea trebuie sã fie respectuoasã, chiar ºi atunci când exprimã o atitudine criticã fermã".

Întrucât independenþa autoritãþii judecãtoreºti este garantatã prin Constituþie, "Curtea considerã cã este imperioasã o protejare efectivã, în sens constituþional, a magistraþilor împotriva atacurilor ºi denigrãrilor de orice naturã ar fi ele, aceasta cu atât mai mult cu cât magistraþii sunt lipsiþi de orice drept de replicã în legãturã cu activitatea lor de restabilire a ordinii juridice, ar trebui sã poatã conta pe sprijinul celorlalte puteri ale statului, cea legislativã ºi cea executivã".

Conflictul a fost declanºat în 20 februarie 2006, la bilanþul Parchetului General, când Bãsescu a declarat cã existã un ridicat nivel de corupþie în rândul magistraþilor. Ulterior, el a insistat asupra acestui subiect, ºi a fãcut inclusiv referiri la cazuri concrete, precum al membrilor clanului Clãmparu, care au fost eliberaþi de judecãtorii români dupã ce aceºtia au fost învinuiþi ºi pe baza cercetãrilor efectuate de anchetatori din Spania, Italia ºi Franþa.

Bãsescu ºi-a argumentat acuzaþiile la adresa prestaþiei magistraþilor, prezentând ºi bilanþul proceselor pierdute de statul român la Curtea Europeanã pentru Drepturilor Omului (CEDO). Din cele 9.300 de plângeri depuse la CEDO, România a pierdut 114 procese totalizând despãgubiri de 4,6 milioane de euro pe care autoritãle autohtone trebuie sã le plãteascã celor care au câºtigat procesele de la Strasbourg.

Criticile aduse de Bãsescu au fost preluate la scurtã vreme de cãtre primul ministru Cãlin Popescu Tãriceanu ºi ministrul justiþiei Monica Macovei, care au acuzat ºi ei corupþia din instanþe.

La câteva zile dupã declaraþiile preºedintelui, magistraþii au început sã semneze un protest în care protestau faþã de conflictul juridic de naturã constituþionalã ce ar fi apãrut în urma declaraþiilor celor trei demnitari. Protestul celor aproximativ 1.500 de magistraþi a fost trimis Curþii Supreme de Justiþie care, la rândul ei, l-a pasat Curþii Constituþionale, spre a se hotãrâ dacã este vorba de amestecul neconstituþional al executivului în treburile justiþiei.

Curtea Constituþionalã a decis cu majoritate de voturi, în 26 mai, cã cei trei demnitari nu s-au amestecat în treburile justiþiei.