CJUE: Pentru un articol cu informații inexacte, din cauza cărora cineva a fost prejudiciat, nu se poate răspunde ca în cazul producătorului pentru produsul cu defecte

„Un articol dintr-un cotidian tipărit, care emite un sfat inexact privind sănătatea referitor la utilizarea unei plante, a cărui respectare a cauzat un prejudiciu sănătății unui cititor, nu constituie un produs cu defect în sensul dreptului Uniunii. Un astfel de articol nu poate așadar să angajeze răspunderea fără culpă a editorului sau a tipografului cotidianului respectiv potrivit Directivei privind răspunderea pentru produsele cu defect”, scrie în rezumatul deciziei CJUE publicat azi (C-65/20 KRONE - Verlag).

Ca să înțelegem această concluzie, e cazul să trecem în revistă situația de fapt de la care s-a ajuns la CJUE: într-un cotidian austriac a apărut un articol despre atenuarea durerilor reumatice, în care un așa-numit expert a prezentat o rețetă, unde a fost făcută, eronat, referirea la ore în loc de minute - aplicarea trebuia să se facă pentru 2-5 minute, iar în articol scria de 2-5 ore. O cititoare a aplicat amestecul descris și l-a îndepărtat doar după ce a apărut o reacție toxică la nivelul pielii, tocmai din cauză că lăsase acel amestec să stea pe piele mai mult decât ar fi trebuit, dar urmând indicațiile din cotidian.

Desigur, s-a pus problema unor despăgubiri, iar persoana vătămată a cerut să se activeze răspunderea acelui cotidian pentru un produs cu defect - articolul, într-o exprimare forțată, dacă putem spune așa, conținea „defectul” unei durate de aplicare greșit exprimate - ore în loc de minute. 

Curtea a spus însă că un exemplar al unui cotidian tipărit, care, tratând un subiect paramedical, emite un sfat inexact privind sănătatea referitor la utilizarea unei plante, a cărui respectare a cauzat un prejudiciu unui cititor, nu poate să fie considerat „produs cu defect”. Desigur, vorbim de un tip de răspundere unde nu are relevanță culpa pentru persoana prejudiciată: dacă un produs cu defecte a produs un prejudiciu celui care l-a folosit, atunci el trebuie despăgubit indiferent de culpă, însă în cazul ajuns în atenția CJUE nu se poate pune problema în acest fel. Totodată, nu putem spune cu certitudine că persoana respectivă nu ar avea dreptul la alte despăgubiri, dar cu siguranță nu pe temeiul produsului cu defect. De ce ar fi încercat persoana respectivă să obțină despăgubiri în acest fel? Pentru că răspunderea pentru produsul defect este mai ușor de antamat.

„Curtea subliniază de la bun început că un produs are defecte, în sensul Directivei privind răspunderea pentru produsele cu defect, atunci când nu oferă siguranța la care o persoană se poate aștepta în mod legitim. Caracterul său defectuos este determinat în funcție de anumite elemente care sunt intrinseci produsului însuși și care sunt legate în special de prezentarea, de utilizarea acestuia, precum și de momentul punerii sale în circulație (...)

Prin urmare, potrivit Curții, un sfat inexact privind sănătatea, care este publicat într-un cotidian tipărit și care privește utilizarea altui bun corporal, nu intră în domeniul de aplicare al Directivei privind răspunderea pentru produsele cu defect și nu este de natură să confere un caracter defectuos acestui cotidian și să angajeze, în temeiul acestei directive, răspunderea fără culpă a «producătorului», fie că este editorul sau tipograful ziarului respectiv, fie autorul articolului”, explică CJUE. 

Deciziile CJUE sunt relevante și pentru instanțele din România, care trebuie să țină cont de considerentele Curții atunci când analizează spețe similare.