În cazul unei firme fără angajați, cine ar trebui desemnat responsabil pentru legea contra spălării banilor?

Entitățile raportoare din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului sunt obligate să desemneze una sau mai multe persoane cu responsabilități în aplicarea acestei legi. Desemnarea se face fie de la data înființării (pentru că respectiva entitate deja „știe” că se încadrează ca entitate raportoare), fie de la data de la care persoana a devenit entitate raportoare, ca urmare a încadrării în una din categoriile prevăzute la art. 5 alin. (1) din Legea contra spălării banilor.

Cei care nu-și îndeplinesc această obligație pot fi sancționați cu avertisment sau cu amendă de la 25.000 lei la 150.000 lei, ale cărei limite maxime se majorează cu 10% din veniturile totale ale firmei. 

În situația în care firma nu are salariați, cine ar putea să fie responsabilul desemnat? „Și administratorul unic sau unul dintre ei poate fi persoană desemnată. Dar ar trebui să dovedim că și acest administrator a fost format/instruit cu privire la conținutul legii, la obligațiile pe care le are, pentru că din momentul în care este desemnat va și răspunde, în dublă calitate: și ca persoană desemnată și ca reprezentant legal al entității. Prin urmare, atâta vreme cât va fi vizat chiar la nivel personal, ar trebui să aibă un interes suficient de mare să se pună la punct cu prevederile legii”, a precizat, cu ocazia unui webinar recent organizat de avocatnet.ro pe tema conformării cu Legea 129, Mara Moga-Paler - Managing Attorney at Law, Schoenherr și Asociații SCA. 

Într-un material recent, avocații de la Biriș Goran subliniau faptul că responsabilul poate să fie la fel de bine și o persoană care nu face parte din companie și nu are niciun fel de legătură cu aceasta: „Nimic nu împiedică desemnărea unei persoane terțe față de entitatea raportoare ca responsabil. Cu toate acestea, entitatea raportoare trebuie să se asigure că persoana desemnată are acces direct și în timp util la toate datele și informațiile relevante deținute de entitatea raportoare, ce îi sunt necesare pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege (conform art. 23, alin. (3) din Legea 129). Drept urmare, deși desemnarea unui terț poate părea o alegere facilă, ea trebuie dublată și de asigurarea accesului real la resursele de care are nevoie pentru îndeplinirea obligațiilor sale”. 

Printr-o formulare atotcuprinzătoare, Legea nr. 129/2019 stabilește că responsabilul se ocupă de aplicarea legii, asta însemnând raportări și nu numai. Oficiul trebuie să știe cine este persoana desemnată și care sunt responsabilitățile acesteia precum și limitele acestor responsabilități. Potrivit legii, responsabilul are acces direct și în timp util la datele și informațiile relevante deținute de entitățile raportoare ca să poată să-și îndeplinească obligațiile prevăzute de lege.

Desemnarea responsabilului, așa cum s-a subliniat și în cadrul recentului webinar organizat de avocatnet.ro, nu poate fi deloc aleatorie: nu doar cunoștințele în materia legislației specifice sunt necesare (pregătirea specifică trebuie să fie anterior dobândită, sublinia Mara Moga-Paler, nu ulterioară desemnării persoanei ca responsabil), ci și integritatea morală și o reputaţia profesională corespunzătoare - „Asta înseamnă că pot să le cer inclusiv cazier judiciar și pot, de asemenea, să cer referințe cu privire la reputație și integritate de la angajatori anteriori”. Cunoștințele ar putea să fie dobândite inclusiv printr-un curs intern, sau verificarea lor printr-o testare - „dar ar trebui să pot dovedi că am făcut testarea aceea în condiții oneste”. Legea, subliniază Mara Moga-Paler, cere firmelor să documenteze foarte bine, în lux de amănunt, dar și să păstreze la nivelul firmei că s-au efectuat acești pași pentru numirea responsabilului cu spălarea banilor.