În primul rând, potrivit OG nr. 4/2022, sunt mutate în Cod prevederile din normele metodologice ale Codului fiscal (HG nr. 1/2016) referitoare la limitele cantitative ale produselor accizabile achiziționate din alt stat membru și transportate în România de persoanele fizice pentru uzul propriu.
Întrucât momentan lipsește definiția destinatarilor și expeditorilor certificați, ordonanța aduce acești termeni în Cod:
- „destinatar certificat înseamnă o persoană fizică sau juridică înregistrată la autoritatea competentă din statul membru de destinație în scopul de a recepționa produse accizabile, în cadrul activității desfășurate de respectiva persoană, care au fost eliberate pentru consum pe teritoriul unui stat membru și care sunt apoi deplasate pe teritoriul unui alt stat membru”;
- „expeditor certificat înseamnă o persoană fizică sau juridică înregistrată la autoritatea competentă din statul membru de expediție în scopul de a expedia produse accizabile, în cadrul activității desfășurate de respectiva persoană, care au fost eliberate pentru consum pe teritoriul unui stat membru și care sunt apoi deplasate către teritoriul altui stat membru”.
De asemenea, OG 4/2022 stabilește o nouă procedură pentru deplasarea produselor accizabile care au fost eliberate pentru consum pe teritoriul unui stat membru și care sunt deplasare către teritoriul României pentru a fi livrate în scopuri comerciale și care presupune:
- instituirea unui sistem informatizat de monitorizare a deplasării produselor accizabile eliberate pentru consum pe teritoriul unui stat membru și care se deplasează către teritoriul altui stat membru, pentru a fi utilizate acolo sau livrate în scop comercial;
- procedura de înregistrare a destinatarilor certificați și a expeditorilor certificați.
În Cod mai apare și remiterea, adică scutirea de la obligația de a plăti accizele care nu au fost plătite, respectiv renunțarea totală/parțială la sumele reprezentând accize datorate.
Totodată, din Cod lipsea un regim sancționatoriu în cazul nerespectării dispozițiilor referitoare la deplasarea produselor accizabile care au fost eliberate pentru consum pe teritoriul unui stat membru și care sunt deplasare către teritoriul României pentru a fi livrate în scopuri comerciale.
De asemenea, deși acum Codul fiscal cuprinde anumite definiții precum antrepozitarul autorizat, antrepozitul fiscal, destinatarul înregistrat, expeditorul
înregistrat, importul de produse accizabile, regimul suspensiv de accize, stat membru și teritoriul unui stat membru, acestea nu sunt actualizate conform
Directivei (UE) 2020/262 - acest proiect de ordonanță le va actualizat în Cod - iar momentul de la care vor intra în vigoare este 1 februarie 2022.
Mai departe, Codul fiscal nu cuprindea prevederi care să asigure concordanța între documentul administrativ electronic și declarația vamală la import atunci când produsele accizabile puse în liberă circulație sunt deplasate de la locul importului în regim suspensiv de accize, precum și informații referitoare la
expeditor, destinatar și dovada că produsele importate vor fi expediate din statul membru de import către un alt stat membru. Noua ordonanță asigură această concordanță.
Modificări privind băuturile alcoolice
Totodată, ordonanța introduce în Codul fiscal reglementarea referitoare la măsurarea gradelor Plato pentru bere. Pentru a asigura aplicarea uniformă a condițiilor pentru stabilirea accizei la bere, mai precis, în ceea ce privește măsurarea gradelor Plato pentru berea îndulcită sau aromatizată, se iau în considerare toate ingredientele berii care au fost adăugate după fermentare. Pentru a asigura o tranziție lină către o metodologie armonizată pentru măsurarea gradelor Plato la bere, este permis ca statele membre care, la 29 iulie 2020, nu luau în considerare pentru măsurarea gradelor Plato acele ingrediente ale berii care au fost adăugate după fermentare, să continue să utilizeze metodologia aplicată la acea dată pentru o perioadă tranzitorie. În România, această metodologie se aplică până la 1 ianuarie 2031.
Ordonanța vine și cu redefinirea și uniformizarea conceptului de mic producător independent pentru bere, vinuri, băuturi fermentate, altele decât berea și vinul, produse intermediare, prin stabilirea condițiilor și cantităților care pot fi produse la nivelul unui an de funcționare pentru această categorie de producători.
Totodată, se introduce principiul conform căruia, în situația în care doi sau mai mulți producători independenți cooperează în realizarea producției, aceștia să fie încadrați în categoria micilor producători independenți, fiind considerați ca fiind un singur producător independent, cu condiția ca producția lor cumulată să nu depășească limitele cantitative anuale stabilite pentru micii producători independenți. De asemenea, în această situație, se reglementează modalitatea de acțiune, din punct de vedere al autorizării, a operatorilor care cooperează, dispozițiile aplicabile antrepozitarului/antrepozitului fiscal și locurilor autorizate cu referire la locațiile și membrii cooperării.
De asemenea, s-a introdus un certificat uniform pentru micii producători independenți de bere, pentru micii producători independenți de vinuri, pentru micii producători independenți de băuturi fermentate, altele decât berea și vinul, pentru micii producători independenți de produse intermediare, precum și pentru micile distilerii pe întreg teritoriul Uniunii Europene astfel încât să se aplice același nivel de accize pentru produsele realizate la nivel național, cât și pentru cele realizate în alte state membre.
Nu în ultimul rând, ordonanța vizează și producătorii de băuturi alcoolice pentru consum propriu - în condițiile fiscale de până acum, cei care produceau acasă țuică și rachiu, în loc să ducă fructele la distilerii și să plătească acciza redusă la jumătate, riscau să fie sancționați de autorități. Codul fiscal a fost modificat însă, iar producția de alcool din fructe acasă pentru consum propriu, cu sisteme de distilare înregistrate la autorități, va fi nu doar posibilă, dar și scutită de accize, în limita a 50 de litri anual.