Recrutări în HoReCa: Ce trebuie să știi când lucrezi cu zilieri față de lucrătorii sezonieri

Angajatorii din HoReCa pot, din 2019, să fie beneficiarii unei activități prestate de un zilier, de când OUG 26/2019 a introdus în lista domeniilor și activitățile de alimentație (catering) pentru evenimente, restaurantele, barurile și alte activități de servire a băuturilor, hotelurile și alte facilități de cazare.

Spre deosebire un salariat cu un contract de muncă pe o perioadă determinată, așa cum este cazul unui lucrător sezonier, ale cărui documente trebuie semnate cu o zi înainte de începerea efectivă a activității și care trebuie înregistrate în Revisal, recrutarea unui zilier presupune mai puține documente și taxe, dar și nu mai puține obligații față de acesta.

Cel mai important lucru pe care trebuie să îl facă beneficiarul activității prestate de un zilier, pentru că nu îl putem numi angajator, așa cum este prevăzut de Codul muncii, este să înregistreze, la începutul zilei de muncă, datele de identificare în Registrul electronic de evidență a zilierilor. Această înregistrare trebuie făcută negreșit, în fiecare zi în care zilierul se prezintă, față de contractul cu durată fixă, care are o dată de început și una de sfârșit deja stipulate.

Toate drepturile și obligațiile pe care atât firma, cât și zilierul le au în activitatea lor sunt prevăzute de Legea 52/2011 privind exercitatea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri.

Spre deosebire de salariați cu contract de muncă, plata unui zilier se poate face în mai multe modalități, respectiv la finalul zilei, săptămânii sau la finalul activității cu caracter ocazional pe care o prestează zilierul, în numerar sau prin transfer, dacă cele două părți decid asta.

Pentru drepturile bănești acordate zilierului, firma trebuie să rețină doar impozitul pe venit - 10% și contribuția de asigurări sociale (CASS) - 25%, însă nu și contribuția pentru asigurările de sănătate (CAS) -  10% și contribuția asiguratorie pentru muncă - 2,25%, așa cum trebuie să o facă în cazul salariaților angajați pe o perioadă fixă.

În cazul unui salariat sezonier, relațiile de muncă se încheie fie la data expirării contractului, fie mai devreme, în cazul unei concedieri făcute ca urmare a unei cercetări disciplinare sau a demisiei angajatului, conform perioadei de preaviz de 20 de zile. 

În schimb, în cazul unui zilier, dacă firma nu este mulțumită de activitatea prestată, tot ce trebuie să facă este să nu îl mai cheme a doua zi. În contrapartidă, dacă un zilier nu vrea să mai lucreze pentru respectiva firma, poate, pur și simplu, să nu se mai prezinte a doua zi. În Legea zilierilor nu există nicio prevedere privind acordarea unui preaviz din partea oricărei părți.

În plus, zilierii nu au dreptul la concediu medical sau concediu de odihnă, așa cum primesc salariații cu carte de muncă. 

Deși plata CASS le conferă acestora dovada asigurării la sistemul de pensii publice, lipsa CAS nu le oferă zilierilor posibilitatea de a beneficia de concedii medicale. Totuși, dacă zilierul suferă un accident de muncă sau o boală profesională în timpul prestării activității, din vina beneficiarului, acesta din urmă este obligat, prin lege, să suporte cheltuielile de îngrijiri medicale necesare pentru îngrijirea și recuperarea stării de sănătate a zilierului.

Notă: Activitatea de zilier nu reprezintă vechime în muncă, spre deosebire de perioada cuprinsă într-un contract de muncă pe perioadă determinată care reprezintă vechime.

Totuși, indiferent dacă apelează la zilieri sau la salariați cu contract pe durată fixă, angajatorii din domeniul HoReCa nu scapă de instruirea în domeniul securității și sănătății în muncă.

În privința drepturilor bănești, lucrurile sunt aproape similare, salariul angajat cu durată fixă nu poate primi mai puțin de salariul minim pe economie pe lună, pentru un program de lucru normal de 40 de ore pe săptămână, în timp ce zilierul nu poate fi plătit cu mai puțin de valoarea pe oră a salariului minim conform orelor prestate. Totuși, lucrătorul sezonier are dreptul la repaus săptămânal și la plata orelor muncite suplimentar.

Cele două relații de muncă au și o limitare în timp. Mai exact, zilierii nu pot presta activități pentru aceeași firmă mai mult de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic, în timp ce contractul de muncă pe durată determinată nu poate fi mai mare de 12 luni. Totuși, cel din urmă se poate încheia succesiv cel mult de trei ori.