Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și a altor acte normative a fost pus joi seara în dezbatere de Ministerul Justiției.
O primă serie de modificări vizează măsurile de ocrotire prevăzute în Codul civil, reclamate, în principal, de o decizie a Curții Constituționale date anul trecut (Decizia 601/2020 - CCR a declarat neconstituțională punerea sub interdicție judecătorească a persoanelor care, din cauza problemelor mintale, nu se pot îngriji de interesele lor). Ministerul propune un nou mecanism pentru ocrotirea persoanei puse sub interdicție - consilierea judiciară.
„Astfel, prin soluțiile legislative cuprinse în proiect se propune, în esență, reconfigurarea (și redenumirea) actualei instituții a punerii sub interdicție judecătorească, precum și crearea unui nou mecanism de ocrotire – consilierea judiciară, întregul eșafodaj legislativ sprijinindu-se pe trei piloni fundamentali: necesitate (regimul de ocrotire este instituit cu scopul protejării, în mod adecvat, a persoanei vulnerabile) subsidiaritate (măsurile de ocrotire a majorului sunt dispuse numai în cazul în care instanța apreciază că nu este suficientă pentru apărarea intereselor persoanei ocrotite instituirea unei alte măsuri prevăzute de lege, aplicarea regulilor de drept comun instituite pentru ocrotirea unui interes general sau particular, a celor în materia reprezentării sau asistării, a celor referitoare la drepturile și obligațiile soților sau încuviințarea unui mandat de ocrotire încheiat de persoana în cauză) și proporționalitate (regimul de ocrotire este corespunzător gradului de incapacitate și individualizat în funcție de nevoile celui pus sub ocrotire și de circumstanțele în care aceasta se găsește)”, scrie ministerul în nota de fundamentare a proiectului de lege.
Consilierea judiciară va fi dispusă în cazul unei incapacități parțiale a majorului de a se îngriji de interesele sale, aspect care conduce, în principiu, la asistarea acestuia în participarea la viața civilă, în ceea ce priveşte încheierea actelor patrimoniale. Practic, persoana ocrotită va avea același regim cu minorul cu capacitate de exercițiu restrânsă. Doar că, în acest caz, judecătorul va putea individualiza măsura.
Normele propuse mai vin cu un regim de ocrotire - tutela specială. Aici însă vorbim de o măsură ce va fi dispusă doar în ultimă instanță, numai dacă ocrotirea prin consiliere judiciară nu e suficientă/adecvată.
Întregul sistem gândit de minister presupune o aplicare graduală a măsurilor de ocrotire. În proiect regăsim toate particularitățile acestor măsuri, de la perioadele pe care se vor dispune și până la condițiile de exercitare și de individualizare, realizându-se astfel o reglementare mult extinsă față de ceea ce ne oferă acum legea în privința celor puși sub interdicție.
„(...) noua reglementare pune accentul pe enunțarea autonomiei celui ocrotit, a respectării voinței, preferințelor și nevoilor sale, abordare nouă în legislația națională, modernă, conformă nevoilor resimțite la nivel social și în practica instanțelor, dar și, în egală măsură, în armonie cu exigențele convenționale și constituționale în materie, țintindu-se combaterea excluziunii sociale și a discriminării, precum și încurajarea participării active a persoanelor ocrotite la viața civilă sau (re)integrarea acestora în plan socio-economic, cu efecte benefice inclusiv asupra stării lor de sănătate”, potrivit notei proiectului.
În continuarea acestor măsuri, ministerul propune modificări și în conținutul contractului de mandat - mandatul de ocrotire - care va fi încheiat de persoana cu capacitate de exercițiu deplină pentru situația în care nu ar mai putea să se îngrijească de persoana sa ori să-și administreze bunurile.
De asemenea, conex, sunt prevăzute modificări și în cazul căsătoriei, divorțului, autorității părintești și adopției, atunci când sunt implicate persoane puse sub ocrotire.
Totodată, proiectul conține modificări complementare și în procedura civilă - „reconfigurarea procedurii (speciale) prin care se vor putea institui regimurile de ocrotire nou-amenajate în dreptul substanțial, pentru a răspunde și pe plan procesual cât mai eficient nevoilor diverselor categorii de persoane vulnerabile și pentru a pune în evidență că persoana majorului protejat și asigurarea exercitării drepturilor și libertăților sale fundamentale constituie elemente-cheie, aflate în centrul preocupării noii reglementări”.
În cazul mandatului de ocrotire, vom regăsi în Codul de procedură civilă modul de încuviințare a acestuia, care se va cere instanței de tutelă în a cărei circumscripție își are domiciliul mandantul.
Atenție! Prevederile proiectului de lege trebuie să treacă de Guvern, să ajungă la dezbatere și vot în Parlament, unde, dacă proiectul va fi adoptat, va fi nevoie ulterior de aprobarea prin decret de către președintele statului. Așa cum prevede acum proiectul, legea va intra în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial.
Comentarii articol (1)