Președintele asociației de locatari se alege dintre proprietarii de apartamente din bloc și nu poate fi angajat

Legea 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor stabilește că “[p]reședintele asociației de proprietari este candidatul, membru al asociației de proprietari, ales prin voința sa și a jumătate plus unu din numărul proprietarilor prezenți în cadrul adunării generale”.

În plus, dacă ținem cont că legea definește asociația de proprietari ca fiind o “formă de asociere autonomă și fără scop lucrativ a proprietarilor dintr-un condominiu”, putem concluziona că președinte al asociației poate fi doar un proprietar al unui apartament din bloc, nicidecum un simplu locatar (care nu este și proprietar) sau un chiriaș, de exemplu.

Cu alte cuvinte, chiar și când niciunul dintre proprietarii de apartamente dintr-un imobil nu vrea să fie președintele asociației, acesta nu poate fi numit dintre locatarii care nu sunt proprietari și nici nu poate fi angajat, așa cum se întâmplă în cazul administratorului.

În schimb, președintele poate delega atribuțiile sale, pentru cel mult trei luni pe an, unui membru al comitetului executiv, fără a fi exonerat de răspundere juridică. Asta înseamnă că președintele va răspunde, în continuare, în fața legii, chiar dacă a transferat atribuțiile altei persoane din structura comitetului executiv.

Dacă mandatul președintelui se încheie înainte de termen, comitetul executiv trebuie să convoace, în cel mult cinci zile de la acel moment, o adunare generală pentru alegerea unui nou președinte.

De asemenea, adunarea generală a proprietarilor poate stabili, printr-o hotărâre, ca președintele asociației de proprietari să fie remunerat pe baza unui contract de mandat.

Printre atribuțiile președintelui asociației se numără reprezentarea asociației de proprietari în relațiile cu terții, inclusiv în acțiunile în instanță, semnarea documentelor asociației ori supravegherea și urmărirea punerii în aplicare a hotărârilor adunării generale. Totodată, președintele asociației răspunde în scris, în cel mult zece zile de la primirea lor, la sesizările și contestațiile scrise ale proprietarilor din imobil.

Actuala legislație din domeniu prevede că structura conducerii unei asociații de proprietari poate să fie diferită în funcție de numărul de apartamente din imobilul în care se înființează asociația. Astfel, asociațiile înființate în imobile cu mai puțin de zece apartamente au mai puține elemente de organizare, iar cele cu mai mult de zece apartamente au mai multe.

Concret, asociațiile de proprietari mici au următoarele structuri de conducere și control:

• adunarea generală;
• președintele;
• cenzorul.

În schimb, asociațiile mari au, pe lângă structurile menționate anterior, și un comitet executiv, iar cenzorul poate fi înlocuit cu o comisie de cenzori.

Mai multe informații pe subiect pot fi găsite aici.