avocatnet.ro 
Când o persoană este confirmată cu virusul SARS-CoV-2, direcția de sănătate publică (DSP) emite o decizie de izolare pe baza căreia persoana respectivă trebuie să stea timp de 14 zile la domiciliu sau o altă locație desemnată de această, iar cei cu care au intrat în contact cu aceasta sunt carantinați pe baza unei decizii de carantinare emise de DSP, după ce se stabilește că sunt contacți direcți. Totuși, regulile actuale ale carantinării prevăd faptul că persoanele cu schema completă de vaccinare sau care se află în interiorul celor 180 de zile de la vindecare sunt exceptate de la măsura carantinei, dacă sunt contacți direcți ai unor infectați. Din păcate, situația actuală din țară indică faptul că cei vaccinați nu sunt imuni la o infectare cu COVID-19, ci, în general, nu ajung să facă forme foarte grave.
Astfel, se poate ajunge la situația în care un salariat vindecat sau vaccinat, care are acasă membri ai familiei confirmați cu COVID-19, să trebuiască să se prezinte la locul de muncă pentru că nu poate beneficia de concediu medical de carantină.
Dacă angajatorul cunoaște situația personală a salariatului și dorește să minimeze cât mai mult riscurile privind răspândirea îmbolnăvirilor în cadrul firmei are mai multe variante pe care le poate folosi.
Subliniem faptul că angajatorul are obligația prin Legea 319/2006 a securității și sănătății în muncă (SSM) să asigure sănătatea tuturor muncitorilor, în această situație încadrându-se și limitarea îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2.
Pe baza acestui argument, angajatorul poate decide că respectivul salariat se poate prezenta la muncă doar dacă are un rezultat negativ al unui test pentru depistarea infectării. Totuși, pentru ca această măsură de precauție să fie făcută legal, angajatorul va fi cel care va suporta costurile testului sau testelor.
Citește și: Măsuri de SSM și obligații pe care toate firmele trebuie, în continuare, să le aplice la locurile de muncă
Pe de altă parte, dacă activitatea prestată de salariat îi permite, angajatorul îl poate trimite în telemuncă sau munca la domiciliu, pentru ca acesta să nu intre în contact cu alți colegi.
În condițiile în care nu poate primi concediu medical pe baza unei decizii de carantinare emisă de DSP, angajatorul poate apela la celelalte tipuri de concedii prevăzute de lege - de odihnă sau fără plată -, însă doar dacă salariatul este de acord cu acest lucru.
O altă variantă poate fi “învoirea” salariatului, respectiv salariatul să fie trecut absent, dar o lipsă motivată, însă este discutabil dacă angajatorul poate fi obligat sau nu să îi plătească acestuia drepturile bănești pentru zilele lipsă.
Concluzionând, angajatorul trebuie să rețină că este obligația sa de “a asigura securitatea și sănătatea salariaților în toate aspectele legat de muncă” și, cât timp respectă prevederile legale în privința muncii și cele de SSM, poate alege orice variantă consideră oportună pentru a se conforma acestei obligații.
Util: Angajatorul nu îi poate obliga pe salariaţii care revin la locul de muncă, din carantină sau izolare, să prezinte un test negativ pentru COVID-19
Adrian_Ilie_Argesanu