Controale angajatori: De la munca „la gri” și până la munca „la negru”, ce amenzi pot aplica la acest moment inspectorii

În august 2017 intra în Codul muncii o definiție care dădea formă acoperitoare multor situații de muncă „la negru” din practică - sub denumirea de muncă nedeclarată regăsim acum acele situații în care:

1. E primită la muncă o persoană fără contract de muncă scris, încheiat cel târziu în ziua anterioară începerii activități. 

2. E primită la muncă o persoană fără să i se transmită elementele contractuale în Revisal cel târziu în ziua anterioară începerii activități. 

3. Este primit la muncă un salariat deși acesta are, în acea perioadă, contractul suspendat în Revisal.

4. Este primit la muncă un salariat peste durata timpului de muncă stabilită în contractele cu timp parțial (cu excepția cazurilor de forță majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor acestora). 

Prin aceeași ordonanță la vremea aceea, se stabilea o amendă de câte 20.000 de lei (maximum 200.000 de lei, per total) pentru fiecare salariat primit la muncă fără să aibă contract. Aceeași amendă a apărut atunci și pentru situațiile de la punctele 2 și 3. Iar pentru situația de la punctul 4 de mai sus a fost introdusă în 2017 o amendă de la 10-15.000 de lei pentru fiecare salariat găsit în neregulă (cu același maxim, de 200.000 de lei). 

Notă: La acestea, se adaugă, desigur, o sancțiune și pentru cel care muncește fără contract - amendă între 500 și 1.000 de lei, potrivit Codului muncii.

Legiuitorul, practic, nu doar că a conturat mai bine conceptul de muncă la negru la vremea respectivă, ci a și înnăsprit regimul sancționatoriu cu aceste amenzi care, dacă există mai mulți angajați ce muncesc la negru la firma controlată, pot fi destul de mari. Legiuitorul mai venise atunci cu o propunere, pe care, de altfel, a și înscris-o în Codul muncii - o altă sancțiune, mai dură - dar pe care autoritățile nu au mai operaționalizat-o: inspectorii de muncă ar fi putut, teoretic, să sisteze chiar activitatea celor unde găsesc angajați ce muncesc nedeclarat, pe situațiile de mai sus. Iar cei care continuau, totuși activitatea, riscau inclusiv un dosar penal. 

„Procedura de sistare a activității (...) este în curs de elaborare. În ceea ce privește data publicării acesteia în Monitorul Oficial, nu putem estima acest lucru, pentru că această procedură va fi aprobată prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale”, ne-a explicat în martie 2018 șeful Inspecției Muncii. De atunci însă nu s-a publicat nimic și procedura rămâne inaplicabilă, cu toate că problematica muncii nedeclarate este, an de an, în topul problemelor identificate în controale.

Concret, în primele șapte luni ale anului, din cele peste 42.000 de controale ale inspectoratelor de muncă, efectuate la nivel național, 94% dintre acestea au vizat munca nedeclarată, iar aproape 80% din amenzile aplicate au vizat această contravenție, potrivit datelor prezentate în septembrie la o conferință de profil de unul dintre directorii din Inspecția Muncii.

Bazele unei comunicări mai eficiente ANAF - Inspecția Muncii

Desigur, când vorbim de muncă nedeclarată (sau subdeclarată) vorbim și de riscul de a plăti statului, sub forma taxelor salariale, mult mai mulți bani decât s-ar fi plătit dacă nu existau nereguli. Dacă alături de inspectorii de muncă vin și cei de la Fisc, atunci impozitele și contribuțiile percepute din urmă vor fi însotițite de dobânzi și penalități.

În septembrie, directorul direcției de control muncă nedeclarată din cadrul Inspecției Muncii spunea însă că Fiscul va avea acces la Revisal în curând:. „Vom face o interconectare a sistemelor informatice ale Inspecției Muncii și ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Mai exact, o legătură între Revisal și declarația 112 care se transmite către ANAF, pentru a combate munca nedeclarată și cea subdeclarată. Impactul social negativ al acestui fenomen al muncii nedeclarate și subdeclarate se reflectă asupra tuturor, fie că sunt salariați, angajatori, dar și asupra statului”.

Munca subdeclarată, cea mai nouă reglementare din Cod

Prin OUG nr. 117/2021, în vigoare din 5 octombrie, în Codul muncii avem și o definire a muncii „la gri”, subdeclarate: „acordarea unui salariu net mai mare decât cel constituit și evidențiat în statele de plată a salariilor și în declarația lunară privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităților fiscale”. Din 20 octombrie,  munca la gri va fi sancționată cu amendă de la 8.000 la 10.000 de lei pentru fiecare salariat, fără a depăși valoarea cumulată de 100.000 de lei.