ACCES PREMIUM
De ce premium?
Care este diferența dintre insolvență și insolvabilitate?
În contextul pandemiei de coronavirus, firmele care nu reușesc să se înțeleagă în mod amiabil cu partenerii de afaceri și care decid să apeleze la diverse modalități de recuperare a datoriilor de la aceștia (precum procedurile judiciare, arbitrajul, executarea silită, dar și procedura insolvenței) trebuie să ia în calcul, în momentul luării unei astfel de decizii, și diferența dintre insolvență și insolvabilitate. Mai exact, trebuie să țină cont de faptul că, în procedura de insolvență, nu se verifică insolvabilitatea (adică situația în care pasivul unui contribuabil e mai mare decât activul acestuia). Insolvența înseamnă pur și simplu că o firmă nu are disponibilități bănești, adică bani în conturi sau în casă, fără a lua în calcul ce alte active ar avea, pe care le-ar putea valorifica într-un fel sau altul.
Articolul continuă mai jos
Astfel, din punct de vedere terminologic, “
lumea confundă două noțiuni, și am văzut această confuzie chiar și în rândul juriștilor: noțiunea de insolvență cu noțiunea de insolvabilitate. În procedura de insolvență din România și din alte țări nu se verifică insolvabilitatea. Insolvabilitatea înseamnă activ mai mare decât pasiv”, a subliniat, în cadrul unei
conferințe organizate recent de avocatnet.ro,
Iustin Armașu, Partener la
Schoenherr.
Mai exact, pentru a ilustra ce înseamnă insolvabilitatea, specialistul a prezentat o speță în care vorbim despre o firmă are un teren în valoare de 1.000 de lei, o clădire în valoare de 1.000 de lei, iar, în conturi, are încă 1.000 de lei, deci are suma totală de 3.000 de lei, și totuși, datoriile acestei firme sunt de 5.000 de lei, deci este o firmă insolvabilă, pentru că activele sale totale sunt mai mici decât pasivul.
Din punct de vedere al insolvenței însă, în speța prezentată mai sus se vor lua în calcul doar sumele din conturi, deci doar cei 1.000 de lei, care se vor compara cu datoriile pe care firma le înregistrează.
Concret,
în ceea ce privește starea de insolvență nu au relevanță decât lichiditățile, disponibilitățile bănești (precum banii existenți în conturi sau în casă), fără a se ține seama de terenuri, stocuri, clădiri, creanțe sau activul așa cum se cunoaște el din punct de vedere contabil.
Această diferențiere prezintă o deosebită importanță atunci când vorbim despre o cerere de deschidere a procedurii de insolvență ca modalitate de recuperare a datoriilor de la partenerii de afaceri, întrucât, pentru debitor, poate fi foarte ușor să respingă respectiva cerere introdusă de către creditorul său.
Respectivul debitor poate demonstra foarte simplu, prezentând extrasul de cont, că dispune, de exemplu, de o sumă de 200.000 de lei în conturi, fără a avea alte datorii, deci ar putea plăti o eventuală datorie de 100.000 de lei pe care ar avea-o față de acel creditor, însă refuză să plătească.
În acest mod,
răstoarnă prezumția de insolvență, ceea ce pentru creditor înseamnă automat că trebuie să găsească o altă modalitate de recuperare a datoriei sale, neîndeplinind condițiile pentru procedura insolvenței.
Citește mai mult despre
insolventa firma,
insolventa,
recuperare creante,
firme cu datorii,
parteneri de afaceri
Specialiști citați în acest articol
Iustin Armașu este partener al Schoenherr București în cadrul practicii de litigii / arbitraje și insolvența. Iustin este specializat în litigii comerciale, de contencios administrativ și fiscal, arbitraje precum și în insolvența natională și transfrontalieră și are peste 10 ani de experiență în civil și contencios administrativ.
Este un avocat cu experiența considerabilă și a fost implicat în echipa care a oferit consultanță și a reprezentat clienți locali și internaționali, precum și persoane publice și instituții, într-o multitudine de proiecte, acordând asistență și reprezentare juridică în numeroase litigii și arbitraje în diverse materii, inclusiv contencios administrativ și fiscal, procedura insolvenței, proprietați imobiliare, drept societar, piețe de capital, răspundere contractuală.
--
Acest material este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale, conform
termenilor și condițiilor de furnizare a serviciilor avocatnet.ro. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi o solicitare pe adresa
office@avocatnet.ro.
Comentarii articol (1)