avocatnet.ro 
Măsura este cuprinsă în Directiva europeană 514/2021, care trebuie transpusă în legislația română până la finalul anului 2022 și apoi aplicată de la 1 ianuarie 2023. Mai precis, veniturile comercianților care-și vând produsele online prin intermediul marketplace-urilor vor trebui raportate anual la Fisc.
Raportarea o vor face, însă, terții, adică firmele care gestionează acele platforme digitale. Noua obligație va permite autorităților să depisteze toate veniturile obținute de comercianți prin marketplace-uri și să stabilească obligații fiscale suplimentare pentru veniturile neraportate direct de comercianți.
2. Încasările din alte state UE ale comercianților online vor fi raportate trimestrial.
Și în acest caz vorbim de o directivă europeană (284/2020), aceasta urmând să se aplice, însă, din 1 ianuarie 2024. Pe scurt, este vorba de crearea unui sistem european în care vor ajunge informațiile despre plățile transfrontaliere și beneficiarii lor (mai precis, tranzacțiile în care plătitorul este într-un stat membru și beneficiarul plății este în alt stat membru).
Informațiile se vor raporta trimestrial tot de către terți - prestatorii de servicii de plăți online. Însă numai în cazurile în care firmele au primit minimum 26 de asemenea plăți într-un trimestru. Măsura va ajuta Fiscul la eficientizarea controalelor sale și la reducerea fraudelor de TVA la comerțul online.
3. Identitatea firmelor care acceptă sau fac plăți cu criptomonede va putea fi aflată cu ușurință.
În acest caz ne referim la o modalitate indirectă de a afla informații despre activitatea companiilor. Cu siguranță că folosirea criptomonedelor în cadrul afacerilor nu mai este de mult timp o noutate, cel puțin la nivel mondial. Companiile pot accepta monede virtuale pentru plata serviciilor pe care le furnizează, de exemplu, însă utilizările pot fi destul de variate, așa cum reiese din această analiză făcută de specialiștii Deloitte SUA.
La nivelul autorităților europene se află acum în lucru un proiect de regulament care se va aplica direct în toate statele membre UE, deci inclusiv în România. Acesta va introduce obligațiile actuale de prevenire a spălării banilor și pentru prestatorii de servicii de criptoactive, în paralel cu interzicerea portofelelor electronice anonime. Astfel, informații despre societățile care acceptă plăți în criptomonede sau care fac plăți în criptomonede vor putea fi aflate foarte ușor de către autoritățile statului. Proiectul de regulament face parte dintr-un pachet de acte normative pentru care se dorește implementarea din 2026.
Context actual
Dincolo de planurile conturate la nivel european și care vor trebui implementate, mai devreme sau mai târziu, de către România, trebuie amintit că autoritățile de la noi se află acum într-un amplu proces de digitalizare.
Astfel, facturarea electronică opțională este operațională în prezent în relația firmelor cu statul și urmează să se activeze curând, tot opțional, și pentru relația dintre societăți. Calendarul conectării caselor de marcat la sistemul de monitorizare al Fiscului se va încheia la finele lunii curente, astfel că majoritatea aparatelor vor transmite automat date la autorități. În plus, din ianuarie 2022 începe efectiv implementarea treptată a fișierului standard de control fiscal (sau SAF-T, pe scurt).
Acești trei mari piloni ai digitalizării vor asigura un volum imens de date financiare care vor ajunge direct de la firme în sistemele autorităților. Având în vedere aceste proiecte care devin treptat realitate, dar și intențiile autorităților europene, este ușor de observat că aceasta este o tendință care va continua în viitorul apropiat și nu numai.
Dincolo de informațiile financiare la care autoritățile au deja acces în prezent, digitalizarea nu va face altceva decât să înmulțească numărul de surse din care statul va colecta asemenea date despre activitatea afacerilor. Scopul? În primul rând, reducerea evaziunii fiscale, iar, în al doilea rând (deși nu prea curând), o eventuală debirocratizare.
adrianna100