Această facilitate fiscală a fost introdusă prin Legea 239/2020 în Codul fiscal și prevedea că plătitorii de impozit pe profit pot scădea din acesta cheltuielile cu educația timpurie a salariaților lor în limita a 1.500 de lei pe lună pentru fiecare copil. Mai mult, aceste sume oferite angajaților erau introduse în categoria veniturilor neimpozabile și excluse din baza de calcul a contribuțiilor sociale la pensii și sănătate, prin Legea 269/2020. Totuși, această facilitate a fost valabilă doar cinci luni, în perioada noiembrie 2020 - martie 2021, până când guvernul anterior a amânat aplicarea legii pentru 2022, prin OG 19/2021.
2. Punctul de amendă va crește semnificativ din 2022, dacă nu se prelungește plafonarea valorii. În prezent, punctul de amendă este de 145 lei, valoare care, deși ar trebui să fie raportată la salariul minim brut pe țară, este plafonată de câțiva ani încoace.
Dacă Guvernul nu va adopta până la finalul anului plafonarea punctului de amendă, șoferii vor risca amenzi mult mai mari din 2022, ca urmare a creșterii valorii la 255 lei, respectiv 10% din salariul minim brut pe țară pentru anul viitor.
3. Cei 500 de euro pentru educație pentru copiii născuți după 2011 vor fi acordați din 2022, dar nu este exclusă nici o nouă amânare. Se fac deja opt ani de când a fost aprobată acordarea unei sume de 500 de euro tuturor celor născuți după 9 februarie 2011 și tot atâția ani de când autoritățile tot amână aplicarea acestei prevederi.
Concret, cei 500 de euro ar trebui să fie depuși de autorități, în baza certificatului de naștere, într-un cont de depozit ("cont pentru educație permanentă") deschis la Trezoreria Statului, pe numele copilului, de către oricare dintre părinți, împuternicitul acestora sau reprezentantul legal. În plus, și părinții vor avea posibilitatea să depună bani în acest cont, iar pentru sumele aflate la Trezorerie se va plăti o dobândă anuală din bugetul statului. Practic, titularul contului va fi copilul, el urmând să fie singura persoană care va putea să retragă sume, începând de la vârsta de 16 ani și cu acordul expres al părinților.
4. Drepturi ale bugetarilor care au fost amânate până la finalul acestui an:
- indemnizația de hrană nu a fost majorată în 2021;
- indemnizația de vacanță din Legea salarizării bugetarilor nu s-a acordat în 2021, ar trebui să se acorde din 2022;
- sporurile, indemnizațiile, compensațiile, primele și alte elemente de salarizare a bugetarilor au rămas la nivelul din decembrie 2020;
- salariile bugetarilor nu au crescut în 2021.
6. Modificarea radicală a ajutoarelor sociale ar trebui să se facă din 1 aprilie 2022. Deși Legea 196/2016 privind venitul minim de incluziune a fost oficializată încă din 2016, ea a tot fost amânată, cea mai recentă fiind pentru data de 1 aprilie 2022. Deși nu reprezintă o prioritate din punctul de vedere al timpului avut la dispoziție, o amintim în această listă datorită importanței ei, venitul minim de incluziune fiind un sprijin financiar acordat de stat familiilor și persoanelor singure pentru asigurarea unui nivel de trai minim, pentru prevenirea sărăciei în rândul copiilor și stimularea participării lor în sistemului de educație. Mai mult, pentru intrarea ei în vigoare de la 1 aprilie ar putea fi necesare și alte modificări ale unor acte normative subsecvente sau a unor acte ale agențiilor implicate.
7. Termenul de dotare a automatelor comerciale cu case de marcat probabil că va fi amânat din nou. Automatele comerciale deținute de companii ar trebui să fie dotate cu case de marcat, teoretic, până la 31 decembrie 2021, însă șansele ca acest lucru să devină realitate sunt minime, din moment ce autoritățile încă n-au stabilit detaliile tehnice necesare. Practic, Guvernul trebuia să stabilească, până la mijlocul lunii septembrie 2019, configurația și caracteristicile tehnice și funcționale ale aparatelor de marcat speciale. Acest lucru nu s-a întâmplat nici până acum, deși ele au apărut în dezbatere în martie 2020.
8. Transpunerea directivei europene privind avertizorii de integritate, așa-numiții “whistleblowers”, ce va introduce noi obligații pentru anumite firme și autorități și instituții publice, trebuie făcută până la data de 17 decembrie 2021. În acest moment, la Ministerul Justiției se află un proiect de lege cu acest subiect în dezbatere publică care nu a mai primit nicio actualizare din aprilie. În plus, fostul ministru al Justiției împreună cu alți parlamentari USR-Plus au depus recent la Camera Deputaților o propunere legislativă cu același subiect. Șansele ca vreuna dintre cele două propuneri de acte normative să intre în vigoare până la data-limită pentru transpunerea directivei sunt destul de reduse.
9. Transpunerea unei directive europene ce aduce modificări procedurii insolvenței ar fi trebuit să se facă până în iulie 2021, însă România a cerut o amânare pentru aceeași lună din 2022. Acest proiect de lege va avea un impact direct asupra firmelor mici deoarece va înlocui mandatul ad-hoc cu acordul de restructurare, iar concordatul preventiv va suferi o serie de modificări importante. Proiectul de lege a suferit până acum două modificări, nefiind stabilită o formă finală a proiectului de lege care, după ce va fi adoptat de Guvern, va trebui să treacă și de comisiile și votul Parlamentului și să primească și aprobarea președintelui până în data de 17 iulie 2022.
Comentarii articol (0)