În 2016, Înalta Curte a venit cu o decizie prin care a lămurit că o firmă nu poate reprezenta în instanță altă firmă. În 2018, Curtea a pronunțat o decizie în același sens, dar cu privire la formularea cererilor de executare silită, stabilind că reprezentarea convențională a persoanei juridice nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic al acesteia din urmă, nici prin avocatul său - Decizia ICCJ nr. 19 din 19 martie 2018. Aceasta a fost considerată foarte importantă pentru domeniul executărilor silite pornite în baza creditelor restante. Doar că efectele acestei decizii au fost înțelese ușor greșit de o parte dintre cei vizați direct de executările silite.
Astfel, debitori urmăriți de firmele de recuperare a creanțelor au refuzat să mai plătească considerând că, în temeiul acestei decizii, aceștia nu îi mai pot face să achite debitele restante, pentru că aceștia ar acționa în mod nelegal în numele băncilor sau instituțiilor financiare nebancare la care s-au împrumutat.
avocatnet.ro: Cum ajunge o datorie la o firmă de colectare a creanțelor și ce înseamnă asta, mai exact, pentru datornic? Care e procesul prin care acesta trece în momentul în care datoria sa a fost preluată de colectorul de creanțe?
Liviu Costică, COO/Director de operațiuni KRUK România: Firma de colectare preia creanțele clienților în baza contractelor de cesiune prin care achiziționează portofolii de creanțe de la creditorii inițiali, fie că vorbim despre instituții bancare, instituții financiar nebancare sau alți parteneri comerciali. Atunci când are loc o astfel de tranzacție, clienții sunt notificați cu privire la schimbarea creditorului și tot atunci sunt efectuate și formalitățile legale de asigurare a publicității tranferului de creanță.
avocatnet.ro: De ce și cum poate un colector de creanțe să ne execute silit?
L.C.: Atunci când încercările de colectare a creanței în faza amiabilă nu se concretizează, acesta are posibilitatea să recurgă la demararea procedurii de executare silită, prin introducerea unei cereri la biroul executorului judecătoresc competent, iar ulterior va fi obținută încuviințarea executării silite și astfel colectorii de creanțe vor demara executarea silită prin oricare dintre cele trei forme – respectiv poprirea conturilor, urmărirea asupra bunurilor mobile, urmărirea veniturilor imobilelor, precum și urmărirea imobilelor proprietate a debitorilor.
avocatnet.ro: Ce confuzii a produs în practică decizia Înaltei Curți din 2018 și de ce refuză datornicii preluați să achite la scadență?
L.C.: Prin Decizia ÎCCJ nr.19/2018, pronunțată de completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a stabilita că, în faza executării silite, reprezentarea convențională a persoanei juridice nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă.
Este posibila însă situația în care o persoană juridică împuternicește în mod expres o altă societate să îi administreze în integralitate sau parțial patrimoniul său, cu privire la orice solicitări în instanță în legatură cu aceste bunuri și atunci mandatarul are dreptul de a sta în judecată prin propriul avocat/consilier juridic.
Cu alte cuvinte, în măsura în care o persoană juridică împuterniceste în mod expres o altă societate să îi administreze în integralitate sau parțial patrimoniul său, cu privire la orice solicitări în instanță în legatură cu aceste bunuri, mandatarul are dreptul de a sta în judecată prin propriul avocat/consilier juridic.
Confuzia ce poate apărea are legatură cu calitatea companiei de recuperare, faptul că este expres împuternicită cu privire la administrarea creanțelor cumpărate de creditorii-cesionari și pentru a fi reprezentantul convențional al acestora în fața autorităților publice din România, inclusiv în fața instanțelor de judecată.
De exemplu, Kruk Romania SRL are calitatea de mandatar al creditorilor-cesionari, fiind administrator al activelor acestora și în temeiul art. 792 Cod Civil nu este necesară reprezentarea creditorilor prin avocat sau consilier juridic în executarea silită.
avocatnet.ro: Care e, de fapt, riscul când nu plătești la scadență? Cum poți fi executat silit de colector?
L.C.: Dacă nu sunt posibile sau sunt ineficiente încercările de recuperare a creanțelor pe cale amiabilă și debitele devin scadente, atunci se procedează la demararea procedurii de executare silită prin introducerea unei cereri la biroul executorului judecătoresc competent, va fi obținută încuviințarea executării silite și, astfel, debitorii pot fi executați silit prin oricare dintre cele trei forme, respectiv poprirea conturilor, poprirea la angajator, urmărirea asupra bunurilor mobile, urmarirea veniturilor imobilelor, precum și urmărirea imobilelor proprietate a debitorilor.
avocatnet.ro: În practică se fac și multe abuzuri - auzim deseori despre ele. Care sunt limitele recuperatorilor, ce exemple de chestiuni nelegale puteți să ne oferiți?
L.C.: În acest caz intră toate situațiile de hărțuire a debitorilor pentru recuperarea debitelor, în sensul că debitorii nu pot fi contactați noaptea, nu pot fi ameninţați sau constrânși sub nicio formă, nu vor putea fi contactați vecinii, cunoscuții sau rudele, nu se vor putea pune citații la ușa blocului și nici nu vor putea fi contactați la locul de muncă.
Totodată, prin OUG nr. 52/2016 apar urmatoarele limitări:
- cesionarea contractului de credit și a accesoriilor, precum și a creanței către o entitate care nu are sediul social, o sucursală sau un reprezentant în România;
- perceperea de comisioane, dobânzi și dobânzi penalizatoare, cu excepția dobânzilor penalizatoare legale, de către entitațile de recuperare creanțe;
- perceperea de costuri aferente activității de recuperare de către entitățile de recuperare creanțe, cu excepția costurilor aferente procedurilor de executare silită;
- derularea activităților de recuperare creanțe în perioada celor 30 de zile calendaristice prevazute la art.71 alin. (5) lit. b) și până când este transmis consumatorului răspunsul la contestație;
- utilizarea de tehnici care să hărțuiască sau să abuzeze orice persoană în legatură cu recuperarea creanțelor;
- utilizarea, în cadrul procesului de recuperare creanțe, de amenințări sau alte tehnici agresive, cu scopul de a vătăma fizic ori psihic consumatorul ori rude ale acestuia ori de a-i afecta reputația sau proprietatea;
- contactarea consumatorului, în cadrul procesului de recuperare creanțe, la locul de muncă al acestuia;
- contactarea, în legatură cu recuperarea creanțelor, a oricărei alte persoane diferită de consumator, succesorii legali, avocatul sau împuternicitul acestuia, creditorul, avocatul sau împuternicitul creditorului;
- afișarea la ușa apartamentului/blocului a notificărilor/somațiilor/adreselor în legatura cu recuperarea creanțelor, cu exceptia actelor de procedură afișate la solicitarea executorului judecatoresc ori a instanței de judecată;
- comunicarea entității de recuperare creanțe cu consumatorul în intervalul orar 20,00—09,00.
Comentarii articol (0)