Autoritățile unui stat membru UE ar trebui să-i elibereze un act de identitate copilului indiferent că părinții acestuia sunt homosexuali și că statul nu recunoaște uniunile de acest fel

„Copil minor cetățean al Uniunii, al cărui act de naștere întocmit de statul membru gazdă desemnează ca părinți ai acestuia două persoane de același sex: statul membru al cărui resortisant este acest copil este obligat să îi elibereze o carte de identitate sau un pașaport, fără a impune întocmirea prealabilă a unui act de naștere de către autoritățile sale naționale. Acesta este de asemenea obligat să recunoască documentul emis de statul membru gazdă care permite copilului respectiv să își exercite, împreună cu fiecare dintre aceste două persoane, dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul Uniunii”, concluzionează CJUE pe 14 decembrie în cauza C-490/20. 

În speța ajunsă în atenția CJUE era vorba de un copil născut în Spania, cu act de naștere întocmit de autoritățile spaniole, în care la datele părinților erau trecute două mame (căsătorite în Spania) ca fiind părinții copilului. În Bulgaria, țara de unde provine una dintre mamele sale, autoritățile pot emite un act de identitate minorului având un act de naștere bulgar al acestuia, ceea ce mama acestuia a și cerut autorităților bulgare. Autoritățile au cerut dovezi privind filiația copilului, problema fiind că actul de identitate din Bulgaria prevede o singură rubrică pentru „mamă” și una singură pentru „tată”, ceea ce nu ar permite eliberarea unui act de identitate pe care să fie trecute două mame. Pentru că mama de cetățenie bulgară a refuzat să ofere informațiile cerute de autorități privind identitatea „mamei biologice”, actul de identitate nu a putut fi eliberat de autoritățile bulgare, iar aceasta a contestat măsura în fața instanței.

„Curtea interpretează dispozițiile europene în sensul că, în ceea ce privește un copil minor, cetățean al Uniunii al cărui act de naștere eliberat de autoritățile competente ale statului membru gazdă desemnează ca părinți ai acestuia două persoane de același sex, statul membru al cărui resortisant este acest copil este obligat, pe de o parte, să îi elibereze o carte de identitate sau un pașaport, fără a impune întocmirea prealabilă a unui act de naștere de către autoritățile sale naționale, precum și, pe de altă parte, să recunoască, la fel ca orice alt stat membru, documentul provenind de la statul membru gazdă care permite acelui copil să exercite, împreună cu fiecare dintre cele două persoane, dreptul său de liberă circulație și de ședere pe teritoriul statelor membre”, scrie în decizia CJUE. 

Curtea amintește că, pentru a permite resortisanților statelor membre să își exercite dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre - drept recunoscut oricărui cetățean UE - impune statelor să elibereze cetățenilor lor o carte de identitate sau un pașaport care să indice cetățenia lor. Prin urmare, în măsura în care minorul din speță are cetățenia bulgară, autoritățile bulgare sunt obligate să îi elibereze o carte de identitate sau un pașaport bulgar care indică numele său de familie astfel cum rezultă din actul de naștere întocmit de autoritățile spaniole, independent de întocmirea unui nou act de naștere.

Totodată, legislația europeană le oferă cetățenilor UE dreptul de a duce o viață de familie normală atât în statul membru gazdă, cât și în statul membru a cărui cetățenie o dețin, cu ocazia întoarcerii pe teritoriul acestui stat membru, beneficiind de prezența alături de ei a membrilor familiei lor. „Rezultă, pe de o parte, că statele membre trebuie să recunoască această legătură de filiație pentru a-i permite lui S.D.K.A. (minorul - n.red.) să își exercite, cu fiecare dintre părinții săi, dreptul de liberă circulație. Pe de altă parte, cei doi părinți trebuie să dispună de un document care să le permită să călătorească cu acest copil”, subliniază Curtea. 

Or, asta înseamnă că autoritățile statului bulgar ar trebui să recunoască legătura de filiație a minorului și cu cealaltă mamă, din moment ce ea e stabilită printr-un alt act de identitate, chiar dacă nu eliberat de statul bulgar, ci de cel spaniol. 

„Desigur, starea persoanelor intră în competența statelor membre, care sunt libere să prevadă sau să nu prevadă, în dreptul lor național, căsătoria pentru persoane de același sex sau calitatea de părinte a acestora”, mai subliniază Curtea în decizia sa.

Judecătorii europeni înceară să explice prin această decizie că autoritățile nu ar trebui să se lovească de o măsură mai mult tehnică, ce derivă din legislația statului bulgar, care împiedică eliberarea actului de identitate copilului cu două mame, iar că dacă procedează la eliberarea actului de identitate pentru un astfel de minor nu echivalează cu a recunoaște uniunea dintre cele două femei, cu recunoașterea căsătoriei lor din Spania ș.a.m.d. 

„În speță, obligația unui stat membru, pe de o parte, de a elibera un document de identitate unui copil, resortisant al statului menționat, care s-a născut în alt stat membru, în care actul de naștere a fost întocmit și desemnează ca părinți două persoane de același sex, și, pe de altă parte, de a recunoaște legătura de filiație dintre acest copil și fiecare dintre aceste două persoane, în cadrul exercitării de către acesta a drepturilor sale în temeiul articolului 21 TFUE și al actelor de drept derivat referitoare la acesta, nu aduce atingere identității naționale și nici nu amenință ordinea publică a acestui stat membru. Astfel, aceasta nu implică, pentru statul membru în cauză, prevederea, în dreptul său național, a calității de părinte a persoanelor de același sex sau recunoașterea, în alte scopuri decât exercitarea drepturilor conferite de dreptul Uniunii acestui copil, a legăturii de filiație dintre copilul respectiv și persoanele menționate ca fiind părinții săi în actul de naștere stabilit de autoritățile statului membru gazdă”, conchide Curtea.

Notă: Deciziile CJUE sunt relevante și pentru instanțele și autoritățile din România. În deciziile lor, judecătorii români ar trebui să se raporteze și la jurisprudența europeană.