Refuzul României de a recunoaște schimbarea prenumelui și a genului legal dobândită într-un alt stat membru este contrar drepturilor cetățenilor UE

Cazul a fost inițiat după ce M.‑A. A., cetățean român de sex feminin la naștere, a solicitat autorităților române să actualizeze certificatul său de naștere pentru a reflecta noua sa identitate de gen, obținută legal în Regatul Unit, unde avea a doua cetățenie dobândită. Concret, în luna mai 2021, acest cetățean a solicitat autorităților administrative române să înscrie în actul său de naștere mențiunile referitoare la schimbarea prenumelui său, a sexului său și a CNP-ului pentru ca acestea să corespundă sexului masculin. În plus, el a solicitat emiterea unui nou certificat de naștere care să conțină aceste noi mențiuni.

Autoritățile române au respins cererea, invocând necesitatea parcurgerii unei proceduri legale interne, ceea ce a dus la demararea unei acțiuni în instanță. Judecătoria Sectorului 6 București a decis să ceară clarificări de la CJUE cu privire la compatibilitatea legislației naționale cu dreptul UE. 

Prin decizia dată vineri, Curtea a stabilit că reglementările naționale care impun cetățenilor UE să inițieze o nouă procedură judecătorească pentru recunoașterea schimbărilor de identitate de gen efectuate în alt stat membru sunt incompatibile cu dreptul de liberă circulație și de ședere, garantat de tratatele Uniunii. CJUE a subliniat că astfel de cerințe pot crea obstacole semnificative în exercitarea drepturilor cetățenilor și pot duce la confuzii administrative și legale. 

De asemenea, instanța a abordat problema impactului retragerii Regatului Unit din Uniune, stabilind că, deși Regatul Unit nu mai este un stat membru, drepturile cetățenilor care au obținut schimbări legale de identitate în perioada în care acest stat era membru al Uniunii trebuie să fie respectate.

„În sfârșit, Curtea statuează că acest refuz de recunoaștere și faptul de a obliga persoana interesată să inițieze o nouă procedură de schimbare a identității de gen în statul membru de origine, care o expun riscului ca aceasta să ajungă la un rezultat diferit de cel adoptat de autoritățile statului membru care a acordat în mod legal această schimbare de prenume și de identitate de gen, nu sunt justificate. În acest context, ea amintește de asemenea că din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului rezultă că statele sunt obligate să prevadă o procedură clară și previzibilă de recunoaștere juridică a identității de gen care să permită schimbarea sexului”, a transmis vineri Curtea.