Avocat general al CJUE: Refuzul României de a recunoaște schimbările de prenume și de gen obținute într-un alt stat membru este contrar drepturilor cetățenilor UE

Este vorba de cauza C-4/23 | Mirin, unde refuzul autorităților române de a recunoaște schimbarea făcută de cetățeanul român în Marea Britanie l-au determinat să apeleze la justiția română și să invoce dreptul său de liberă circulație și ședere pe teritoriul Uniunii. Concret, românul stabilit în Marea Britanie și care ulterior a obținut și cetățenia britanică a realizat acolo o schimbare de prenume și formulă de adresare din feminin în masculin, obținând, în 2020, o recunoaștere legală a identității sale de gen masculin în Marea Britanie. Judecătoria bucureșteană a cerut opinia CJUE cu privire la compatibilitatea refuzului autorităților române cu dreptul Uniunii, precum și influența Brexitului asupra acestui caz.

Avocatul general al Curții de Justiție, Richard de la Tour, a clarificat că refuzul recunoașterii schimbărilor de prenume și gen este contrar drepturilor fundamentale ale cetățenilor Uniunii, în special în ceea ce privește libertatea de circulație și respectarea vieții private. El a subliniat că această recunoaștere ar trebui să se facă fără necesitatea unei noi proceduri judecătorești, deoarece documentele emise în Regatul Unit, chiar și în contextul Brexitului, rămân valabile pentru această analiză, întrucât faptele s-au produs înainte sau în timpul perioadei de tranziție ulterioare Brexitului.

Totuși, avocatul general a menționat că statele membre își păstrează competența de a stabili efectele recunoașterii și înscrierii acestor schimbări în materie de căsătorie și filiație în cadrul legislației naționale.

Este important de reținut că concluziile avocatului general nu sunt obligatorii pentru Curtea de Justiție UE. Acestea sunt, mai degrabă, recomandări juridice care ajută judecătorii Curții în procesul de deliberare. O decizie finală va fi pronunțată la o dată ulterioară.

Acest caz scoate în evidență tensiunea dintre legislația națională și drepturile cetățenilor Uniunii, deschizând discuții esențiale despre recunoașterea identității de gen și despre modul în care statele membre ar trebui să respecte deciziile luate de cetățeni în alte jurisdicții ale Uniunii.