Au apărut instrucțiuni de prevenire a spălării banilor pentru firmele care pun la dispoziție jocuri de noroc, inclusiv online

Ordinul ONJN nr. 370/2021, publicat în Monitorul Oficial, stipulează instrucțiunile de prevenire a spălării banilor pentru firmele care oferă servicii de jocuri de noroc, indiferent că sunt persoane juridice române, sucursale locale ale unor companii străine sau persoane juridice străine ce oferă astfel de servicii în România, pe baza unei licențe emise de ONJN.

Obligațiile furnizorilor de jocuri de noroc vizează elaborarea unor politici și norme interne care să permită prevenirea spălării banilor în funcție o serie de indicatori de risc. Ordinul ONJN detaliează fiecare tip de risc în funcție de categoria sa, dintre care amintim următoarele categorii:

• Pariuri. Aici se face referire, printre altele, la complicitatea angajaților, anonimatul clienților, care pot plasa astfel sume importante provenite din activități infracționale, în special, în cazul terminalelor de pariere automate, absența unor politici de cunoaștere a clientelei, participarea la joc prin interpuși;
• Cazinouri, cluburi de poker, festivaluri de poker. Principalele riscuri asociate acestei categorii de jocuri sunt: desfășurarea în incintă a unor activități de cămătărie, disimularea identității beneficiarilor reali, prezența clienților "High roller" ce fragmentează sumele puse în joc în mize mici pentru a nu deveni suspecți, pierderea unor sume considerabile la masa de joc, în favoarea anumitor jucători sau unei anumite persoane, când jocurile nu sunt "contra casei", oferirea de servicii de schimb valutar și alte servicii financiare, jucătorii cu reședința în străinătate, în special cei din afara Uniunii Europene/Spațiului Economic European sau care sunt incluși în lista jurisdicțiilor cu risc ridicat sau aflate sub monitorizare sporită ale Grupului de Acțiune Financiară Internațională;
• Slot-machine. Printre riscuri se menționează complicitatea angajaților, utilizarea mijloacelor de joc de tip self service betting terminals, premiile de tip jackpot/bonusuri, în numerar, acordate fictiv;
• Jocuri de noroc la distanță, cum ar fi cazino, pariuri, slot-machine, poker sau bingo: exploatarea jocurilor de către grupările infracționale, lipsa prezenței fizice a jucătorilor, utilizarea de către jucători a unor documente de identitate false ori furate, plata prin e-wallet, jocuri de noroc la distanță utilizate ca paravan pentru depozitele de numerar, transferate apoi în conturi bancare, având ca proveniență aparentele câștiguri la joc.

Obligația de a realiza un audit independent pentru a descoperi modalitățile concrete de aplicare ale politicilor și mecanismelor de prevenire a spălării banilor, potrivit îndatoririlor entităților raportoare prevăzute de Legea 219/2019, le revine furnizorilor de noroc, cel puțin o dată la doi ani, dacă sunt îndeplinite cel puțin două din următoarele criterii:

• active totale de 16 milioane lei;
• o cifra de afaceri netă de 32 milioane lei;
• un număr mediu de angajați de 50.

Conform obligațiilor aplicate entităților raportoare, furnizorii trebuie să desemneze una sau mai multe persoane responsabile cu prevenire spălării banilor. În privința celorlalți angajați, furnizorii de jocuri de noroc trebuie să le comunice mecanismele și procedurile de prevenire a spălării banilor, atât la angajare, cât și periodic, cel puțin anual, pe durata derulării contractului de muncă.

Furnizorii jocurilor de noroc trebuie să transmită Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) un raport de tranzacții suspecte dacă:

• identifică suspiciuni de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului;
• suspectează că fondurile utilizate de clienți provin din infracțiuni, clientul nu este beneficiarul real al tranzacției sau nu poate fi identificat, informațiile deținute despre client sunt relevante conform Legii 129/2019;
• consideră suspectă orice relație de afaceri sau tranzacție ocazională cu o persoană aflată în vizorul ONPCSB;
• se efectuează tranzacții ce depășesc minim 10.000 euro, într-o singură tranzacție sau fragmentate în decursul aceleași zile (în termen de 3 zile de la momentul efectuării tranzacțiilor).