Când este o grevă considerată legală și când este ilegală?

Codul muncii prevede că salariații au dreptul la grevă pentru a-și apăra interesele profesionale, economice și sociale și nu poate urmări scopuri politice. Participarea la grevă este liberă, salariații neputând fi constrânși să participe sau nu la aceasta.

Hotărârea de a declara greva se ia de către organizațiile sindicale reprezentative participante la conflictul colectiv de muncă, cu acordul scris a cel puțin jumătate din numărul membrilor sindicatelor respective. Pentru angajații unităților în care nu sunt organizate sindicate reprezentative, hotărârea de declarare a grevei se ia de către reprezentanții angajaților, cu acordul scris a cel puțin unei pătrimi din numărul angajaților unității sau, după caz, ai subunității ori compartimentului.

Potrivit Legii 62/2011 a dialogului social, greva reprezintă orice formă de încetare colectivă și voluntară a muncii de către angajații unei unități și poate fi declarată:

• doar dacă în prealabil au fost epuizate toate posibilitățile legale pentru soluționarea conflictului colectiv de muncă existent;
• doar după desfășurarea unei greve de avertisment;
• dacă organizatorii grevei au anunțat în scris angajatorii despre momentul declanșării cu cel puțin două zile lucrătoare înainte.

În cazul apariției unei greve fără a fi îndeplinite condițiile de mai sus, angajatorul poate să se adreseze tribunalului în a cărei circumscripție se află unitatea în care s-a declanșat greva cu o cerere prin care se solicită instanței încetarea grevei. Termenul de soluționare a acestei cauze nu poate fi mai mare de două zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia, hotărârea pe care instanța o dă poate fi una dintre următoarele două, potrivit Legii dialogului social:

• respinge cererea angajatorului;
• admite cererea angajatorului și dispune încetarea grevei ca fiind ilegală - în acest caz, instanța poate obliga pe organizatorii grevei și pe salariații participanți la plata despăgubirilor provocate angajatorului ca urmare a acțiunii de protest.

Angajatorii trebuie să mai știe că, pe durata grevei, contractele de muncă ale angajaților participanți se suspendă de drept, fiind menținute doar drepturile de asigurări de sănătate.

Greva poate înceta:

• prin semnarea unui acord între cele două părți;
• în situația în care mai mult de jumătate din numărul angajaților care au hotărât declararea grevei renunță în scris la grevă;
• prin admiterea cererii angajatorului de către instanța competentă.

Legea dialogului social specifică faptul că participarea sau organizarea unei greve nu reprezintă o încălcare a obligațiilor de serviciu și nu poate atrage posibilitatea sancționării salariaților în niciun fel, dacă greva are loc conform prevederilor legale. În schimb, dacă greva este declarată ilegală de către tribunalul care judecă cererea de suspendare, prevederile anterioare - care se regăsesc la art. 196, alin. (1) - nu se mai aplică și, astfel, angajații participanți pot fi sancționați.

Sancțiunile și pedepsele prevăzute pentru greviști și angajatori

Codul muncii prevede amenzi cuprinse între 1.500 și 3.000 lei pentru "împiedicarea sau obligarea, prin ameninţări ori prin violenţe, a unui salariat sau a unui grup de salariaţi să participe la grevă ori să muncească în timpul grevei". În schimb, Legea dialogului social consideră această faptă drept infracțiune pentru care este prevăzută pedeapsa cu închisoarea de la trei luni la doi ani.

Legea nr. 62/2011 mai stabilește o pedeapsă cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă pentru situația în care declararea grevei este făcută prin constrângerea angajaților să participe la aceasta.

În ce sectoare/domenii de activitate nu poate face grevă

Există totuși o serie de limitări a categoriilor de angajați care pot organiza greve.

În primul rând, Legea 55/2020 privind instituirea stării de alertă specifică faptul că "pe durata stării de alertă se interzice declararea, declanșarea sau desfășurarea conflictelor colective de muncă în unitățile sistemului energetic național, în unitățile operative de la sectoarele nucleare, în unitățile cu foc continuu, în unitățile sanitare și de asistență socială, de telecomunicații, ale radioului și televiziunii publice, în transporturile pe căile ferate, în unitățile care asigură transportul în comun și salubrizarea localităților, precum și aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, căldură și apă".

Apoi, potrivit Legii dialogului social, nu pot declara greva procurorii, judecătorii, personalul militar și personalul cu statut special din cadrul Ministerului Apărării Naționale, al Ministerului Afacerilor Interne, al Ministerului Justiției și din instituțiile și structurile din subordinea sau coordonarea acestora, inclusiv al Administrației Naționale a Penitenciarelor, al Serviciului Roman de Informații, al Serviciului de Informații Externe, al Serviciului de Telecomunicații Speciale, personalul angajat de fortele armate străine staționate pe teritoriul României, dar și alte categorii de personal cărora le este interzis prin lege să-și exercite acest drept.

De asemenea, nu poate declara greva, din momentul plecării în misiune și până la terminarea acesteia - personalul din transporturile aeriene, navale și terestre de orice fel.

În unităţile sanitare şi de asistenţă socială, de telecomunicaţii, ale radioului şi televiziunii publice, în transporturile pe căile ferate, în unităţile care asigură transportul în comun şi salubritatea localităţilor, precum şi aprovizionarea populaţiei cu gaze, energie electrică, căldură şi apă, greva este permisă cu condiţia ca organizatorii grevei să asigure serviciile, dar nu mai puţin de o treime din activitatea normală.