UPDATE: CC: Firmele de consultanță fiscală n-ar trebui să fie deținute de profesioniști în acest domeniu, dar cele de audit financiar da

După ce a anunțat în aprilie 2022 că începe o analiză a obligației ca firmele de consultanță fiscală și de audit financiar să fie deținute de profesioniști în aceste domenii, CC a anunțat luni că a finalizat cercetările. Concluzia la care s-a ajuns este că această condiție ar trebui eliminată din legislația consultanței fiscale, pentru a ușura accesul în acest domeniu de activitate, însă nu și din legislația auditului financiar.

„În concluzie, se apreciază că, dacă în cazul serviciilor de audit financiar, protecția calității serviciilor oferite este adecvat asigurată doar prin impunerea unor cerințe profesionale în cadrul structurii capitalului social și a organelor de conducere, nu se poate susține că în domeniul consultanței fiscale s-ar justifica măsuri cu privire la deținerea capitalului social, ținând cont de recomandările Comisiei Europene de a se evalua proporționalitatea cerințelor privind deținerea de capital și/sau drepturile de vot în acest domeniu, în scopul încurajării și sprijinirii statelor membre în crearea unui mediu de reglementare care să conducă la creștere economică, inovare și creare de locuri de muncă.

Protecția calității serviciilor de consultanță fiscală ar putea fi asigurată prin măsuri mai puțin restrictive, precum existența în cadrul societății a unui administrator care deține calitatea de consultant fiscal sau întărirea standardelor interne profesionale și de integritate ale consultantului fiscal”, scrie la finalul studiului publicat de CC.

Așa cum reiese din poziția luată de Camera Consultanților Fiscali (CCF) în această discuție, așa-zisele bariere identificate de CC sunt, de fapt, condiții care asigură servicii de calitate pentru clienți.

„Convingerea noastră este că prevederile semnalate drept «restricții» reprezintă, în fond, cerințe minimale de protecție a profesionalismului, astfel că ele ar putea fi considerate restricții la fel cum «restricții» ar fi și cele care vizează cerințele de integritate sau de pregătire profesională continuă. Considerăm astfel de «bariere» ca măsuri de protecție: o protecție în favoarea, direct spus, a administrației fiscale sau a bugetului de stat, dar și a contribuabilului corect, care poate fi pus în situații vulnerabile de cei care nu înțeleg responsabilitățile profesiei de consultant fiscal. (...)

Riscurile eliminării acestor cerințe minimale de protecție a profesionalismului, numite de noi așa pentru că nu le putem considera ca fiind bariere în calea concurenței, ar conduce evident, în esență, spre două tipuri de efecte. Primul, acela de deprofesionalizare a profesiei și, implicit, de periclitare a conformării voluntare la plata impozitelor către bugetul public și de expunere a contribuabililor, în egală măsură, iar al doilea, acela de favorizare a hiperconcentrării pieței de consultanță fiscală în mâna unor posibili investitori speculativi din afara profesiei, concomitent cu eliminarea din piață a concurenței reprezentate de profesioniști”, au opinat reprezentanții CCF.

Conform Ordonanței Guvernului 71/2001, ce reglementează organizarea și exercitarea activității de consultanță fiscală, companiile de consultanță fiscală trebuie să aibă cel puțin un asociat sau un acționar și un administrator care să fie consultanți fiscali.

„Consultanții fiscali pot să își desfășoare activitatea ca persoane fizice independente sau se pot asocia în societăți care au în obiectul de activitate consultanță fiscală. Societatea trebuie să aibă cel puțin un asociat/acționar și administrator care să aibă calitatea de consultant fiscal. Pentru exercitarea activității de consultanță fiscală, societățile trebuie să fie autorizate de Camera Consultanților Fiscali”, prevede actul normativ la articolul 9.

Referitor la activitatea de audit financiar, Legea 162/2017 stabilește că firmele de audit financiar pot fi autorizate numai dacă îndeplinesc, în mod cumulativ, mai multe condiții trecute la articolul 3. Printre altele, este vorba de faptul că majoritatea drepturilor de vot în firma de audit trebuie să fie deținută de auditori financiari și că majoritatea membrilor organului administrativ sau de conducere al firmei, dar nu mai mult de 75%, trebuie să fie reprezentată de auditori financiari (dacă organul administrativ/de conducere are doi membri, unul dintre ei trebuie să fie auditor financiar).

Analiza nouă a CC vine după ce, în vara anului 2021, această entitate a finalizat o altă analiză prin care a propus ca firmele de contabilitate să poată fi înființate și administrate și de alte persoane, nu doar de profesioniști contabili. La acel moment, reprezentanții CC au spus că aceste restricții legale afectează concurența de pe piață și au propus modificarea legislației. Răspunsul Corpului Experților Contabili și al Contabililor Autorizați a fost prompt. Reprezentanții contabililor au apreciat că restricțiile actuale din legislație sunt imperioase, deoarece au un rol esențial în asigurarea calității, fără să reprezinte o barieră care să afecteze concurența.

Pentru a se aplica, orice modificare privind restricțiile actuale aplicabile firmelor de consultanță fiscală va trebui transpusă într-un proiect de act normativ care să fie dezbătut public, adoptat și apoi publicat în Monitorul Oficial. Chiar dacă CC a recomandat și în acest caz modificarea legislației, asta nu înseamnă că obligatoriu vor exista schimbări în domeniu.

„Conform legii, Consiliul Concurenței poate efectua studii privind domeniul său de activitate, furnizând Guvernului, publicului și organizațiilor internaționale specializate informații privind această activitate. Acest tip de instrument nu vizează încălcări ale legislației din domeniul concurenței, ci eventuale recomandări de modificare a prevederilor legale, în situația în care sunt considerate restrictive”, scria în comunicatul CC din primăvară prin care s-a anunțat demararea analizei.