Angajare ucraineni: Firmele ar trebui să le încheie contracte pe durată ne/determinată? Explicații

OUG nr. 20/2022 stabilește că cetățenii ucraineni intrați legal pe teritoriul României și care nu solicită o formă de protecție potrivit Legii azilului pot fi încadrați în muncă fără avizul de angajare cerut în mod normal străinilor. Încadrarea în muncă a celor care provin din zona de conflict armat din Ucraina, care nu dețin documente care să probeze calificarea profesională sau experiența în activitate necesare ocupării unui loc de muncă, se poate realiza, pentru o perioadă de 12 luni cu posibilitatea de prelungire cu perioade de șase luni, pentru maximum un an, în baza declarației pe propria răspundere a acestora că îndeplinesc condițiile de calificare profesională și experiență în activitate necesare ocupării locului de muncă pe care urmează să fie încadrați și nu au antecedente penale care să fie incompatibile cu activitatea pe care o desfășoară sau urmează să o desfășoare pe teritoriul României. 

Pe ce perioadă ar trebui să le încheie angajatorii contracte acestor cetățeni ucraineni - mai exact, ar fi indicat să le facă contracte pe perioadă determinată (12 luni) sau nedeterminată? La această întrebare a oferit lămuriri, cu ocazia unui recent webinar organizat de avocatnet.ro dedicat subiectului angajării ucrainenilor, Dan Năstase, consilier juridic specializat în relații de muncă.

De principiu, încheierea contractelor pe perioadă nedeterminată e recomandată chiar și aici, aceasta fiind oricum regula generală în cazul încheierii contractelor de muncă (cele pe perioadă determinată fiind limitate la situațiile de excepție stabilite la nivel legal). Pentru că, explica în cadrul webinarului consilierul juridic, acestea oricum vor înceta atunci când nu mai sunt îndeplinite condițiile cetățeanului străin de a lucra în România. 

Discuția referitoare la tipul de contract a plecat de la ideea că în Codul muncii nu e acoperită situația ucrainenilor pentru a putea opta pentru un contract pe perioadă determinată. 

„Nu e o discuție de ieri, de azi. E o chestiune pe care am tot discutat-o de prin 2004-2005, de când am început masiv angajările de cetățeni străini în România: dacă nu se mai prelungește dreptul de ședere sau dacă străinul respectiv decide brusc că nu mai vrea să lucreze, nu mai depune nici cere de demisie (...) ce facem cu contractul pe perioadă nedeterminată și trebuie să plătim în continuare. Nu, angajarea e condiționată de prelungirea dreptului de ședere. Angajatul nu mai îndeplinește condițiile de ședere, evident că avem o imposibilitate de a continua relația de muncă și contractul încetează”, a explicat consilierul în cadrul evenimentului avocatnet.ro.

Nu ar trebui să fie nicio problemă în a proba faptul că relația de muncă nu mai avea cum să continue în atare situații, practic. 

„Să zicem că putem opta pentru art. 83 litera d) din Codul muncii - «în situația în care este încheiat în temeiul unor dispoziții legale emise cu scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane fără loc de muncă» - dar ideal ar fi ca legiuitorul să intervină cu o modificare și să reglementeze clar acest lucru”, a mai spus Dan Năstase, referindu-se la unul dintre temeiurile de încheiere a unui contract pe durată determinată listate în Codul muncii.