Opinie: Noul plafon neimpozabil pentru beneficii extrasalariale: Angajatorii ar putea să revizuiască de-acum politicile actuale, dar să nu se grăbească să taie din beneficii

Prin OG nr. 16/2022 s-a decis ca, pe lângă plafoanele individuale în funcție de care sunt neimpozabile, pentru anumite tipuri de beneficii extrasalariale, din ianuarie 2023, angajatorii să se încadreze într-un plafon lunar de 33% din salariul de bază - adică acele beneficii, însumate, să nu depășească respectivul plafon. Doar că, așa cum explicam recent, în suma respectivă nu vor intra decât anumite venituri - în fapt, cele mai comune dintre beneficiile extrasalariale primite de angajați nu se vor raporta la acel plafon - tichetele de masă, de pildă, ori tichetele cadou. 

„Trebuie avut însă în vedere că doar anumite beneficii, cumulate, sunt supuse acestui prag limitat neimpozabil de 33%. Acest nou prag nu se aplică tuturor beneficiilor neimpozabile acordate de către angajatori, ci doar unora dintre beneficiile neimpozabile!

În mod specific, prin OG 16/2022 a fost introdus un nou alineat la art. 76 din Codul fiscal (alin. 4¹), prin care este prevăzut că anumite beneficii cumulate lunar, sunt beneficii neimpozabile în limita a 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat. Acestea sunt: (i) prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate (altele decât cele prevăzute la alin. (2) lit. k) a art. 76), (ii) contravaloarea hranei acordate de angajatori angajaților care nu beneficiază de tichete de masă, (iii) cazarea și contravaloarea chiriei pentru angajații proprii într-o limita lunară de 20% din salariul minim pe economie; (iv) contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajații proprii și membrii de familie ai acestora; (v) contribuțiile la fondurile de pensii facultative în limita a 400 euro anual; (vi) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale, în limita a 400 euro pe an; (vii) indemnizația de telemuncă în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate în regim de telemuncă”, potrivit Lucianei Rainov, Senior Associate în cadrul Biriș Goran. 

Specialist în taxare, Luciana a explicat că este util ca în contextul introducerii acestui nou prag angajatorii să facă o evaluare a beneficiilor neimpozabile acordate angajaților, pentru a evita situațiile în care valoarea unora dintre acestea va depăși pragul de 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat. Dar că, având în vedere că vorbim doar de unele dintre aceste beneficii, nicidecum de toate, „firmele ar trebui să nu înceapă să elimine preventiv beneficii, ci să facă o distincție clară între cele supuse pragului de 33% și cele care nu au suferit limitări / modificări, fiind, în fapt, puțin probabil ca beneficiile acordate în prezent și care sunt supuse pragului de 33% să depășească acest prag”.

E posibil ca, în multe situații, actualele beneficii să nu depășească oricum pragul de 33%

Dacă ne uităm la lista beneficiilor care vor intra în calculul lunar pentru respectarea pragului neimpozabil de 33%, putem anticipa, explică Luciana Rainov, că în cele mai multe cazuri nu va fi depășit acest plafon stabilit de Guvern prin OG nr. 16/2022. 

Există însă un tip de venit extrasalarial pe lista respectivă care are o valoare mult mai mare decât celelalte și unde va putea să apară riscul depășirii pragului - suportarea cheltuielilor de vacanță ale salariatului de către angajator, unde pragul individual neimpozabil este stabilit de legiuitor destul de sus - valoarea câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări sociale de sănătate, adică puțin peste 6.000 de lei anul acesta (în schimb, tichetele de vacanță, ca alternativă, nu vor intra în acest plafon de 33%).

„Observăm astfel că anumite beneficii au fost «mutate» de la alin. (4) al art. 76 Codul fiscal, unde nu erau supuse acestui prag. Așadar este foarte probabil ca unele dintre beneficiile acordate în prezent de către angajatori (precum abonamentele medicale și contribuțiile de pensii facultative) să fie supuse de anul următor acestui nou prag. În același timp însă, trebuie avut în vedere că unele dintre aceste beneficii erau oricum neimpozabile limitat (e.g. 400 euro / an, 400 lei pe lună etc.), așa încât, anticipăm că în numeroase cazuri, introducerea acestui nou prag nu va afecta nivelul beneficiilor acordate în prezent angajaților.

De exemplu, pornind de la cazul unui angajat care are salariul minim pe economie în 2022 (i.e. 2.550 lei), dacă acesta are în prezent beneficii neimpozabile constând în abonament medical, contribuții de pensii facultative și indemnizație de telemuncă, în măsura în care aceste beneficii sunt acordate în limitele neimpozabile specifice, este respectat pragul de 33%.

Raportat la aceste modificări ale Codului fiscal și respectiv «mutări» ale unor beneficii neimpozabile de la alin. (4) la alin. (4¹), apreciem că cel mai mare risc de depășire a pragului de 33% apare atunci când vorbim de beneficii constând în contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, care au un prag individual la nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări sociale de sănătate (6.096 lei)”, a explicat Luciana Rainov (foto dreapta).

Recomandări pentru angajatori

„Recomandarea principală este ca firmele să aibă în vedere că nu toate beneficiile sunt supuse acestui nou prag, ci doar o parte limitată au fost „transferate” astfel încât să se supună acestui prag”, punctează specialistul în taxare. Reiterând ideea de mai sus, angajatorii nu ar trebui să se grăbească anul acesta să taie din beneficii, fără o analiză prealabilă. 

În plus, dacă ne uităm la specificul acestor beneficii extrasalariale care se regăsesc în lista celor ce vor trebui încadrate în plafonul de 33%, de anul viitor, precum și la modul în care acestea sunt acordate - ca sumă fixă stabilită anual - pot fi ușor evitate situațiile de depășire a acestui plafon.

„Beneficiile care au fost «mutate» de la art. 76 alin. (4) la noul alin. (4¹) veneau oricum cu limitări proprii (e.g. 400 euro / an, 400 lei / lună etc.) și erau acordate în general sumă fixă stabilită la nivelul unui an. De asemenea, analizând tipul beneficiilor supuse acestui nou prag de 33%, apreciem că, în principiu, acestea nu sunt de așa natură încât să genereze variații mari de la o lună la alta. Prin urmare, cu o analiză preliminară corectă, apreciem că ar putea fi evitate cu succes situații în care de la o lună la alta pragul de 33% ar putea fi accidental depășit.

Este adevărat că introducerea acestui plafon introduce o nouă complicație în calculele angajaților, dar, raportat la beneficiile care sunt acordate în prezent cel mai frecvent de către angajatori, considerăm că în practică vor fi destul de rare cazurile în care introducerea acestui nou prag să afecteze beneficiile acordate în prezent.

În ceea ce privește actualizarea politicilor de beneficii, așa cum am menționat anterior, dată fiind natura beneficiilor supuse acestui prag de 33%, considerăm că în măsura în care angajatorii fac o analiză preliminară corectă a situației beneficiilor acordate, această nouă prevedere nu ar trebui să genereze actualizări mai frecvente a politicilor de beneficii”, a explicat Luciana Rainov pentru avocatnet.ro.

Contează unde sunt prevăzute aceste beneficii?

Anul trecut, în cadrul unei conferințe avocatnet.ro, un alt specialist ne explica de ce e recomandabilă stabilirea politicii de beneficii extrasalariale printr-un act unilateral al angajatorului, iar argumentul era tocmai contextul unor modificări de optică legislativă fiscală - astfel, anumite tipuri de beneficii sunt stabilite în contractulele de muncă, orice modificare necesită acordul salariatului „şi este posibil, în funcţie de realităţile economice sau de modificările legislaţiei fiscale, să fie necesară revizuirea politicii de beneficii”.

Acum, revenind la noua paradigmă fiscală, adusă de OG 16, am vrut să știm cum ar trebui să se procedeze în cazul celor care au fost „neinspirați” și au inclus beneficii precum cele avute în vedere de recenta ordonanță în contractele angajaților.

„În asemenea cazuri, având în vedere faptul că impozitele și contribuțiile sociale se rețin din salariul brut, angajații ar putea fi afectați în mod direct, având un venit net în bani mai mic.

Astfel, după caz, angajații înșiși ar putea fi primii interesați să discute cu angajatorii și să aducă modificări contractelor, astfel încât să ajungă să păstreze acele beneficii care îi interesează cel mai mult și, eventual să elimine acele beneficii care nu îi interesează în aceeași măsură, pentru a-și menține venitul net în bani la același nivel”, a conchis Luciana Rainov.