Potrivit inițiatorilor, din cauza lipsei fondurilor pentru activitatea de prevenire a separării copilului de familia sa, a lipsei de personal la nivelul primăriilor și a lipsei interesului autorităților pentru acest tip de situații, în urma sesizării Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului la nivel județean, preluarea copiilor aflați în situație de risc în sistemul de protecție socială rămâne cea mai simplă modalitate de rezolvare a unor astfel de cazuri.
Prin noua lege se clarifică și detaliază situațiile care pot duce la separarea copilului de familia sa, cum ar fi:
- situația economică și condițiile de viață precare existente - sărăcie extremă, venituri reduse, fără beneficii de asistență socială, există un singur părinte susținător sau ambii părinți sunt fără ocupație/în șomaj, nu au suficient spațiu de locuit raportat la numărul de persoane sau ocupă fără drept anumite spații de locuit;
- situația socială și mediul social necorespunzător - familie în care există o mamă/gravidă minoră, părinții sunt plecați la muncă în străinătate, există membri cu dizabilități, cel puțin un membru nu are acte de stare civilă, în respectiva familie există/au existat unul sau mai mulți copii separați de familie, au existat copii părăsiți în spitale sau unii membri au fost condamnați la închisoare;
- starea de sănătate a familiei - copiii au fost spitalizați în mai multe rânduri;
- nivelul de educație scăzut al familiei - copiii nu frecventează o formă de învățământ obligatorie, există copiii în familie cu cerințe educaționale speciale;
- mediul violent existent în familie.
Evaluarea situației de risc a unui copil va fi realizată de către serviciul public de asistență socială de la domiciliul copilului și vor fi verificate următoarele trei aspecte:
- acoperirea nevoilor esențiale/ de bază, fizice, afective, intelectuale și sociale pentru dezvoltarea copilului, menținerea stării de sănătate și asigurarea securității sale fizice, a moralității și autonomiei specifice vârstei sale;
- calitatea relațiilor copilului cu părinții și capacitatea acestora de a se mobiliza în interesul copilului;
- impactul contextului familial și al mediului social asupra situației și dezvoltării copilului.
În plus, în această platformă se vor regăsi și planurile întocmite de serviciile de asistență socială pentru îmbunătățirea situației financiare, a condițiilor de locuit ale familiei, a abilităților parentale, urmând să se facă și o monitorizare a măsurilor de punere în aplicare.
Observatorul național al copilului va fi gestionat de către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție. Datele și informațiile din această platformă vor fi introduse de către asistentul social sau responsabilul cu activitatea de prevenire a separării copilului de familie din cadrul serviciului public de asistență socială de la nivelul comunei, orașului și municipiului.
Termenul pe care îl au reprezentanții autorităților pentru introducerea datelor în Observatorul local al copilului, ce va sta la baza celui național, este de un an, adică începutul lunii iunie 2024.
După apariția acestui nou cadru legislativ vor apărea programe destinate activității de prevenire a separării copilului de familie, prin care familiile vor putea primi ajutoare financiare de urgență, va fi finanțată abilitarea/reabilitarea copilului cu dizabilități, vor fi asigurate servicii de intervenție psihologică și psihoterapeutică pentru copii, vor fi organizate cursuri de dezvoltare a abilităților parentale pentru familiile care au în îngrijire copii expuși riscului de separare de familie.
Comentarii articol (0)