UPDATE: Oficial: Modificările la Codul de procedură fiscală se vor aplica din 3 septembrie. Lista principalelor măsuri

OG 31/2022 a fost publicată în Monitorul Oficial în ultima zi de vară și o să intre în vigoare la data de 3 septembrie 2022. Aceasta a fost dată pentru a face mai multe ajustări la regulile actuale ale Codului de procedură fiscală.

Iată care sunt principalele schimbări:

1. Schimbare majoră la comunicarea actelor fiscale electronice (art. I, pct. 1). Dacă până acum se prevedea că actele administrativ-fiscale emise în format electronic, care se comunică electronic (de principiu, prin Spațiul Privat Virtual), se consideră comunicate după 15 zile de la data transmiterii către contribuabil, noua regulă este că actele se consideră comunicate direct la data punerii la dispoziția contribuabilului. Totodată, se elimină precizarea conform căreia contribuabilul trebuie să opteze pentru comunicarea prin Spațiul Privat Virtual pentru ca actele fiscale să-i fie trimise astfel (prevedere care aducea probleme până acum, pentru că popririle puteau fi anulate în instanță dacă un contribuabil nu optase în mod expres să le primească direct electronic).

2. Apare lista contribuabililor corecți (art. I, pct. 17). O măsură anunțată de mai mult timp de autorități, introducerea listei albe a contribuabililor buni-platnici este prevăzută abia de această ordonanță nouă dată de Guvern. Practic, autoritățile vor fi obligate să publice online și o listă a celor care și-au declarat și achitat la termen obligațiile fiscale (persoanele juridice), nu doar lista cu rău-platnici. Publicarea celor două liste se va face concomitent - la finele lunii de după fiecare trimestru. Totuși, măsura va trebui implementată printr-un ordin emis ulterior de Fisc și, pentru obligațiile fiscale locale, prin hotărâri date la nivel de localitate.

3. Obligația contribuabilului de a colabora în cazul inspecției fiscale, extinsă (art. I, pct. 11). Mai precis, obligația de colaborare se extinde pentru a acoperi și situațiile în care constatarea stărilor de fapt fiscale este necesară prin comunicări de la distanță. Autoritățile spun că măsura este necesară din perspectiva digitalizării relației cu contribuabilii, astfel încât aceștia să poată colabora și de la distanță cu inspectorii.

4. Durata inspecției fiscale, majorată pentru nerezidenți (art. I, pct. 12). În cazul contribuabililor nerezidenți în România, durata de efectuare a inspecției fiscale se extinde de la maximum 45 de zile la maximum 180 de zile. Conform autorităților, mărirea perioadei este necesară deoarece 45 de zile nu sunt de ajuns pentru verificările la aceste companii.

5. Inspecția fiscală poate fi reluată dacă o sesizare penală a rămas fără rezultat (art I, pct. 13). Până acum, în cadrul inspecției fiscale se puteau sesiza organele judiciare despre posibilitatea existenței unei infracțiuni, însă nu se detalia ce se întâmplă după formularea sesizărilor. Astfel, se precizează că în aceste cazuri inspecția fiscală încetează, însă, dacă sesizarea penală rămâne fără rezultat (clasare, renunțare la urmărirea penală, instanța lasă acțiunea civilă nesoluționată), autoritățile pot relua controlul fiscal. Aceste trei chestiuni legate de inspecția fiscală, de la punctele 3, 4 și 5, sunt detaliate aici.

6. Regulă nouă privind sesizările din controlul antifraudă (art. I, pct. 14). Până recent, Codul de procedură fiscală prevedea doar că firma își poate exprima punctul de vedere față de constatările din procesul-verbal sau actul de control încheiat la finalul controlului antifraudă. Ordonanța recent publicată prevede că, atunci când contribuabilul vine cu un punct de vedere, inspectorii antifraudă sunt obligați să-l analizeze și, dacă e cazul, să-și schimbe concluziile.

7. O nouă situație de suspendare a prescripției privind dreptul de a stabili creanțe fiscale (art. I, pct. 10). Prescripția poate fi suspendată, atunci când moare o persoană fizică la care era în derulare un control (inspecție fiscală sau verificare a situației fiscale personale), între data decesului și data la care Fiscul află dacă există sau nu succesori. Autoritățile spun că uneori poate dura destul de mult pentru a identifica succesorii celui verificat, astfel că este nevoie de această situație de suspendare a prescripției pentru a se asigura că reușesc să recupereze creanțele.

8. În baza unei cereri, o firmă poate obține o soluție fiscală individuală pentru o singură situație, nu pentru mai multe (art I, pct. 2). În acest caz, se precizează în mod expres că o cerere pentru emiterea unei soluții se poate depune pentru o singură situație fiscală viitoare și o singură obligație fiscală principală. Problema de până acum, spun autoritățile, era că firmele cereau, prin aceeași cerere, soluții pentru mai multe situații, în loc să se rezume la una singură. Astfel, autoritățile pot taxa, mai nou, cu 3.000 sau 5.000 de euro fiecare soluție oferită, fără să mai existe situații în care pentru aceeași taxă se dau mai multe soluții.

9. Datornicul își poate vinde bunurile sechestrate și la un preț sub cel de evaluare (art. I, pct. 29). În cadrul executării silite, datornicii își pot vinde bunurile, de-acum, și la un preț sub cel de evaluare, însă numai dacă se acoperă creanțele fiscale, plus accesoriile și cheltuielile de executare. Înainte, vânzarea bunurilor sechestrate se putea face și de către datornic, prin înțelegerea părților, însă numai la un preț cel puțin egal cu cel de evaluare.

Răzgândire: TVA-ul, accizele și taxele vamale administrate de Vamă pot fi incluse mai departe în eșalonările la plată. Autoritățile urmau să extindă lista obligațiilor fiscale pentru care nu se aplică eșalonarea clasică la plată și eșalonarea simplificată la plată. Astfel, eșalonarea urma să nu mai fie posibilă pentru TVA-ul, accizele și taxele vamale administrate de Autoritatea Vamală Română. Măsura era trecută, în forma de proiect a OG 31/2022, la punctele 22 și 25 ale articolului I, însă prevederile au fost ajustate și nu se mai face referire la aceste excluderi în forma oficială.