Schimbările sunt în sfera controalelor derulate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), acestea fiind prezentate punctual mai jos, cu indicarea prevederilor exacte din ordonanță.
REGULI GENERALE
1. Se definesc dosarul fiscal și dosarul de control fiscal, iar cel din urmă poate fi cerut de contribuabilul verificat.
Două definiții complet noi sunt incluse în Codul de procedură fiscală. În primul rând, se detaliază că dosarul fiscal este ansamblul documentelor și informațiilor primite sau elaborate, deținute de organul fiscal în legătură cu activitatea de administrare a creanțelor fiscale ale unui contribuabil.
În al doilea rând, se prevede că dosarul administrativ al acțiunii de control fiscal reprezintă totalitatea documentelor și informațiilor care stau la baza constatărilor organului de control fiscal din punct de vedere faptic și legal și cele emise în legătură cu administrarea mijloacelor de probă. În plus, este precizat că dosarul de control fiscal poate fi cerut în scris de către contribuabilul verificat (ca urmare a unei decizii europene de acum câțiva ani), caz în care documentele sau informațiile pot fi anonimizate pe alocuri pentru a asigura confidențialitatea datelor și secretul fiscal.
Observație: Conform unei opinii recente a Camerei Consultanților Fiscali (CCF), regulile sunt redundante, din moment ce legislația deja acoperea ideea generală de a ține contribuabilul la curent cu stadiul controlului. Aceștia subliniază că „este necesară, mai degrabă, instruirea sistematică a inspectorilor fiscali, adoptarea urgentă de măsuri/proceduri de natură administrativă și organizatorică pentru asigurarea respectării și aplicării întocmai a prevederilor legale în vigoare de către întregul aparat fiscal, indiferent de procedura fiscală derulată.”
(prevederile se găsesc la art. I, pct. 1 și 2 din OUG 188/2022)
2. Fiscul trebuie să analizeze întâi informațiile pe care le deține.
Dispozițiile ce permit autorităților să ceară unui contribuabil prezentarea de documente pentru stabilirea situației fiscale reale au fost ajustate în așa fel încât să fie analizate cu prioritate informațiile deja deținute (de exemplu, cele obținute prin e-Transport, e-Factura sau SAF-T). Astfel, contribuabilului i se pot cere numai documente cu informații pe care Fiscul nu le are deja. În plus, este precizat că documentele solicitate de autorități pot fi puse la dispoziție și pe cale electronică (de principiu, prin Spațiul Privat Virtual), prin poștă (cu confirmare de primire) sau prin depunere la registratură.
Totodată, se menționează că, în cadrul controlului fiscal sau în cadrul soluționării contestațiilor, cererile, înscrisurile și orice alte documente pot fi transmise de firme prin Spațiul Privat Virtual, prin poștă (cu confirmare de primire), prin e-mail sau prin depunere la registratura Fiscului. Iar autoritățile pot să folosească și ele aceste modalități de comunicare (evident, cu excepția depunerii la registratură).
(art. I, pct. 6, 7, 8 și 10)
3. Reguli pentru comunicarea încadrării de risc. Se prevede că orice contribuabil va putea obține de la autorități, la cerere, clasa sau subclasa de risc la care este încadrat (prin orice modalitate de comunicare ce permite confirmarea primirii informațiilor). Totuși, acest lucru nu va fi posibil dacă „obiective de interes general justifică restrângerea accesului la această informație”, este subliniat în ordonanță. Ajustările vin în contextul în care aplicația automatizată de analiză de risc urmează să fie implementată până la finalul anului 2025. Măsura se va aplica abia din 1 ianuarie 2026.
(art. I, pct. 4 și art. III)
INSPECȚIA FISCALĂ
1. Inspecția fiscală se derulează, de principiu, la sediul Fiscului (uneori, chiar și fără prezența celui verificat). O schimbare practică majoră referitoare la inspecțiile fiscale reprezintă o inversare a situației de până acum. Dacă inspecția se derula, de principiu, la sediul celui controlat, aceasta se derulează de-acum direct la sediul organului de inspecție fiscală (de principiu, în timpul programului organului fiscal sau în afara programului, dacă prezența celui verificat nu-i necesară). Astfel, desfășurarea la sediul firmei este posibilă numai la solicitarea expresă a acesteia sau dacă așa vor din start inspectorii, însă schimbarea locului de derulare se poate face și în timpul controlului. Se mai precizează că solicitarea firmei se soluționează în maximum trei zile, iar că lipsa unui răspuns în cadrul termenului echivalează cu o acceptare tacită. Potrivit inițiatorilor actului normativ, această schimbare este o consecință a digitalizării relației cu ANAF și a posibilității de a derula controalele de la distanță.
Observație: Conform celor de la CCF, autoritățile nu sunt pregătite de o asemenea schimbare radicală în momentul de față. În plus, se atrage atenția că acest lucru ar putea duce inspecțiile mai degrabă către verificarea documentară, un tip de control lacunar reglementat și cu probleme mari în practică. Se recomandă renunțarea la măsură.
(art. I, pct. 22 și 23)
2. Firmele au 30 de zile să-și revizuiască situația fiscală înainte de posibila selectare pentru inspecție. Una dintre măsurile majore date de Guvern este introducerea unei notificări de conformare, prin care se încurajează conformarea voluntară. Astfel, înainte de selectarea unei firme pentru derularea unei inspecții fiscale, aceasta este anunțată despre riscurile identificate și că are 30 de zile la dispoziție să-și reanalizeze situația fiscală și să-și depună/corecteze declarațiile fiscale. Ajustările nu vor împiedica selectarea pentru inspecție, însă este specificat că selectarea poate fi făcută numai după expirarea perioadei de conformare de 30 de zile. Notificarea de conformare și informațiile aferente urmează să fie emise, prin ordin al ANAF, până pe 27 februarie 2023. Pe deasupra, și prin avizul de control se va da posibilitatea corectării declarațiilor aferente perioadelor ce urmează a fi verificate, însă numai până la data la care începe efectiv inspecția. (art. I, pct. 18 și 19 și art. III)
3. La inspecția fiscală, legitimația și ordinul de serviciu pot fi prezentate și online, iar registrul unic se completează numai la inspecțiile „pe teren”. Practic, se prevede posibilitatea de a arăta aceste două acte în cadrul apelurilor video, atunci când este necesar ca inspecția fiscală să se deruleze de la distanță. În același timp, se prevede că urmează să fie stabilită o procedură specială, prin ordin al ANAF (ce trebuie emisă până pe 27 februarie 2023), pentru prezentarea legitimației de inspecție și a ordinului de serviciu. Ambele chestiuni nu figurau până acum în Codul de procedură fiscală. Iar completarea registrului unic de control al contribuabililului se face numai dacă inspecția se derulează efectiv la sediul celui controlat.
(art. I, pct. 13, 20 și 21)
4. Nu va mai fi posibil ca alte organe fiscale decât cele competente să facă inspecții fiscale și verificări documentare. Anumite prevederi nou-introduse la începutul anului 2022, dar care n-au apucat să fie puse în aplicare până acum, urmează să fie eliminate în 2026. Mai exact, e vorba de prevederile ce au stabilit că și alte persoane decât inspectorii fiscali pot derula inspecții fiscale și verificări documentare la contribuabili, chestiunea fiind lăsată, însă, la latitudinea președintelui Fiscului. Totuși, o să apară o precizare expresă că, în cazul creanțelor administrate de organul fiscal central, organele de inspecție fiscală au competența de derulare a inspecțiilor fiscale pe tot teritoriul țării. Regula se va aplica inclusiv pentru verificările documentare derulate de structurile de inspecție fiscală din cadrul organului fiscal central. Măsurile se vor aplica, însă, abia din 1 ianuarie 2026. (art. I, pct. 14 și art. III)
5. Inspecțiile fiscale aleatorii vor fi limitate, ca număr, la nivelul ANAF. Potrivit modificărilor, firmele vor fi selectate pentru inspecția fiscală mai ales în baza nivelului de risc, indiferent că vorbim de creanțe datorate la nivelul ANAF sau de creanțe datorate la nivel de autorități locale. Prin excepție, la nivelul ANAF, selecția aleatorie pentru inspecție va fi limitată, într-un an calendaristic, la maximum 10% din totalul contribuabililor selectați pentru inspecție (cu alte cuvinte, din cei selectați de ANAF, maximum 10% vor fi aleși aleatoriu, iar restul numai pe baza nivelului de risc; în plus, va exista un ordin special cu regulile selectării aleatorii). Dacă se depășește procentul de 10%, vom vorbi de o abatere disciplinară a inspectorilor, care va trebui sancționată de conducătorul structurii de inspecție fiscală. Măsurile se vor aplica din 1 ianuarie 2026.
(art. I, pct. 16 și 17 și art. III)
6. Emiterea deciziei provizorii de impunere poate fi cerută într-o situație nouă și devine executorie mai repede. Mai precis, cel verificat poate să ceară emiterea unei decizii provizorii atunci când n-a fost informat despre finalizarea verificării unei perioade fiscale și a unui tip de obligație fiscală, dacă s-a împlinit jumătate din durata legală a inspecției fiscale (90, 45 sau 22,5 zile). Emiterea se face în maximum zece zile lucrătoare, pentru marii contribuabili, sau în maximum cinci zile lucrătoare, pentru ceilalți contribuabili. Decizia provizorie e folosită pentru stingerea obligațiilor fiscale suplimentare. Însă decizia provizorie devine executorie nu când devine executorie decizia „finală” de impunere, ci când se împlinesc termenele stabilite la articolul 156 din Cod (data de 5/20 a lunii următoare, în funcție de data comunicării deciziei provizorii). Aceste măsuri sunt aplicabile și inspecțiilor fiscale în curs de desfășurare la data de 29 decembrie 2022.
(art. I, pct. 24, 25 și 26 și art. III)
CONTROALE INOPINATE
Se stabilește exact cine face controale inopinate. Deoarece Codul de procedură fiscală nu detalia până acum cine e competent să deruleze controale inopinate, se precizează că este vorba de organele de inspecție fiscală și de organele de verificare a situației fiscale personale a persoanei fizice. (art. I, pct. 27)
CONTROALE ANTIFRAUDĂ
Regulile controalelor antifraudă vor fi extinse.
Prevederile referitoare la controalele antifraudă sunt extinse destul de mult prin OUG 188/2022. În primul rând, este important de precizat că se folosește numai ideea de control antifraudă, fără să se mai utilizeze sintagma „control operativ și inopinat”.
În al doilea rând, se prevede că inclusiv controalele antifraudă se derulează în baza analizei de risc. Acestea au ca obiect prevenirea și combaterea fraudelor și a evaziunii fiscale. Însă este precizat că aceste verificări pot fi derulate și în lipsa analizei de risc:
- atunci când, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, se constată încălcări ale legislației fiscale ce necesită o intervenție imediată;
- în mod excepțional, pentru acțiuni de control specifice, pentru prevenirea și combaterea fraudei și/sau a evaziunii fiscale.
În al patrulea rând, se introduce o listă a drepturilor contribuabilului pe durata controalelor antifraudă:
- dreptul de a solicita legitimarea inspectorilor care efectuează acțiunea de control antifraudă;
- dreptul de a beneficia de asistență de specialitate;
- dreptul de a refuza furnizarea de informații, în condițiile articolelor 66 și 67 din Cod (este vorba de refuzul permis rudelor contribuabilului verificat sau anumitor profesioniști);
- dreptul de a fi informat pe parcursul desfășurării controlului antifraudă asupra constatărilor efectuate;
- dreptul ca activitatea sa să fie cât mai puțin afectată pe timpul desfășurării controlului;
- dreptul de a primi dovada scrisă în cazul reținerii unor documente ca urmare a activității de control.
VERIFICAREA SITUAȚIEI FISCALE PERSONALE
Notificarea de conformare, introdusă și pentru verificarea situației fiscale personale. Așa cum este cazul la inspecțiile fiscale, inclusiv pentru verificarea situației fiscale personale se introduce notificarea de conformare. Aceasta se transmite înainte de selectarea pentru control a unei persoane fizice, include riscurile fiscale identificate de ANAF și permite declararea sau corectarea declarațiilor fiscale depuse anterior într-un termen de 30 de zile. Evident, conformarea voluntară nu împiedică ANAF să selecteze o persoană fizică pentru verificări, dar acest lucru se va putea întâmpla numai după acel termen de 30 de zile. Notificarea de conformare și informațiile aferente trebuie emise, prin ordin al Fiscului, până pe 27 februarie 2023). În plus, se stabilește că, din 1 ianuarie 2026, verificarea situației personale va putea fi făcută și prin selecție aleatorie, însă într-o anumită limită anuală (maximum 10% din totalul persoanelor selectate anual pentru verificarea situației personale - se vor aplica, practic, regulile amintite mai sus la limitarea inspecțiilor fiscale aleatorii).
(art. I, pct. 31, 32 și 33 și art. III)
VERIFICAREA DOCUMENTARĂ
Modificări și la verificarea documentară. Au apărut reguli noi și pentru acest tip de verificare. În esență, s-a stabilit în mod clar că:
- verificarea documentară poate fi făcută de organele de inspecție fiscală, organele antifraudă fiscală și organele de verificare a situației fiscale personale;
- verificarea documentară se efectuează în cadrul termenului de prescripție a dreptului de a stabili creanțe fiscale;
- selectarea perioadelor verificate documentar se va face în funcție de riscul fiscal identificat;
- în cadrul verificării documentare efectuate de către organele fiscale competente să exercite verificarea situației fiscale personale se vor folosi metodele indirecte de stabilire a veniturilor;
- în cadrul verificării documentare, comunicările se pot realiza pe cale electronică;
- cei verificați pot furniza nu doar documente, ci și explicații scrise;
- termenul de 30 de zile pentru furnizarea de documente și explicații poate fi prelungit la cerere.
(art. I, pct. 35, 36, 37, 38 și 39)
Important: Modificări la care s-a renunțat. Așa cum scriam mai sus, în afară de partea despre controalele ANAF, forma de proiect a OUG 188/2022 conținea propuneri și pentru alte chestiuni legate de procedura fiscală. Însă acestea nu se mai regăsesc în forma oficială a ordonanței, astfel că pare că autoritățile renunță, cel puțin momentan, la ele. Propunerile vizau eșalonările la plată, penalitatea de nedeclarare, prescripția dreptului de a cere executarea silită, atragerea răspunderii solidare și insolvența.