Guvernul a renunțat la mai multe măsuri procedural-fiscale pe care voia să le dea pe final de 2022

Mă refer la OUG 188/2022, care a adus pe 29 decembrie 2022 o serie de modificări importante referitoare la controalele fiscale.

În forma sa inițială de proiect, ordonanța cuprindea și unele măsuri procedural-fiscale nelegate de controale, dar care erau destul de importante pentru contribuabili.

În final, însă, forma oficială a documentului nu mai conține aceste propuneri, ceea ce înseamnă că Guvernul a renunțat, cel puțin momentan, la ele. Totuși, nu este exclus ca acestea să fie păstrate pentru următoarea ocazie cu care se dorește modificarea Codului de procedură fiscală.

Iată cum arătau măsurile la care s-a renunțat:

1. Cei care accesează abuziv eșalonarea la plată nu mai puteau să apeleze la acest tip de înlesnire și limite minime mai mari pentru accesarea mecanismului clasic. Urma să se stabilească faptul că cei care au pierdut valabilitatea unei eșalonări n-ar mai putea să acceseze acest tip de mecanism, indiferent că e vorba de cel clasic sau de cel simplificat. Totodată, urmau să fie actualizate limitele minime în funcție de care se poate accesa eșalonarea clasică - de la minimum 500 de lei pentru persoanele fizice și de la minimum 5.000 de lei pentru persoanele juridice, se ajungea la minimum 5.000 de lei pentru persoanele fizice și minimum 10.000 de lei pentru firmele mici, persoanele fizice care derulează activități independente și profesioniști, minimum 25.000 pentru firmele mijlocii și minimum 50.000 de lei pentru firmele mari. Măsurile s-ar fi aplicat cererilor de eșalonare depuse după data intrării în vigoare a proiectului de OUG. Altă măsură importantă legată de eșalonări avea legătură cu penalitățile de nedeclarare, dar și aceasta a dispărut din proiect. (figurau la art. I, pct. 43 - 46, 51 și 52 și art. III din forma inițială de proiect a ordonanței)

2. Prescripția dreptului de a cere executarea silită să se suspende când un contribuabil e inactiv. Mai exact, termenul de prescripție de cinci ani ar fi putut fi suspendat pe perioada dintre data declarării unui contribuabil ca inactiv şi data reactivării acestuia. Măsura s-ar fi aplicat celor declarați inactivi după data intrării în vigoare a proiectului de OUG. (figura la art. I, pct. 56 și art. III din forma inițială)

3. Completări pentru procedura de atragere a răspunderii solidare. În esență, se detalia ce aspecte ar fi fost avute în vedere de Fisc atunci când se stabilește reaua-credință a persoanelor răspunzătoare. Printre altele, erau enumerate sustragerea, ascunderea ori risipirea patrimoniului sau neaccesarea, în perioada de dificultate financiară, a înlesnirilor la plată sau a procedurii insolvenței. Conform inițiatorilor, prevederile erau necesare pentru a evita riscul anulării în instanță a deciziilor de atragere a răspunderii solidare. (figura la art. I, pct. 3 din forma inițială)

4. Fiscul s-ar fi putut implica mai mult în procedura insolvenței. Printre altele, Fiscul ar fi putut să verifice activitatea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar indiferent ce cuantum are de recuperat din totalul creanțelor. În prezent, acest lucru este posibil numai în dosarele în care Fiscul deține cel puțin jumătate din valoarea totală a creanțelor. În plus, ar fi existat și o regulă complet nouă conform căreia Fiscul putea să ceară înlocuirea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, dacă existau motive temeinice în acest sens. (figurau la art. I, pct. 63 și 64 și art. III din forma inițială)

Atenție! Măsurile la care a renunțat Guvernul nu se pot aplica. Dacă autoritățile vor să le introducă pe viitor, acestea trebuie incluse într-un proiect de act normativ (lege sau ordonanță) care să fie dezbătut public, adoptat și apoi oficializat.