UPDATE: Inspecția fiscală: Trei modificări oficiale importante la acest tip de control

OG 31/2022 a fost publicată recent în Monitorul Oficial, aceasta urmând să intre în vigoare la trei zile de la apariție, adică în data de 3 septembrie 2022. Actul normativ conține schimbări importante inclusiv cu privire la derularea la contribuabili a inspecțiilor fiscale (punctele 11, 12 și 13 de la articolul I).

În primul rând, obligația contribuabilului de a colabora în cadrul inspecției fiscale este extinsă pentru a acoperi și situațiile în care se impune o colaborare de la distanță cu inspectorii. Însă asta numai dacă există un acord între părți în acest sens.

„Contribuabilul/Plătitorul are obligația să colaboreze la constatarea stărilor de fapt fiscale. Acesta este obligat să dea informații, să prezinte la locul de desfășurare a inspecției fiscale toate documentele, precum și orice alte date necesare clarificării situațiilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal. De comun acord cu organele de inspecție fiscală, colaborarea contribuabilului/plătitorului la constatarea stărilor de fapt fiscale se poate realiza și prin utilizarea mijloacelor electronice de comunicare la distanță”, scrie în document.

Autoritățile punctau, în nota de fundamentare ce a însoțit ordonanța în forma sa de proiect, că legislația nu prevedea până acum, în mod expres, posibilitatea de a colabora de la distanță în cadrul inspecțiilor fiscale, această măsură fiind necesară din perspectiva digitalizării relației cu Fiscul.

În al doilea rând, inspecția fiscală poate să dureze mai mult atunci când sunt vizate companiile nerezidente. Mai precis, durata de efectuare a inspecției fiscale este extinsă de la maximum 45 de zile, cât era până acum, la maximum 180 de zile. Înainte de modificare, nerezidenții intrau, din acest punct de vedere, la categoria „ceilalți contribuabili”, fiind mutați de-acum pe același palier cu contribuabilii mari și cei care au sedii secundare (indiferent de mărime).

Printre motivele prezentate de autorități, în susținerea modificării, se numărau perioada lungă necesară pentru ca acești contribuabili să prezinte documentele cerute de inspectori, perioada lungă necesară pentru ca inspectorii să obțină informații de la terți, precum și faptul că analizarea informațiilor și finalizarea controalelor necesită o perioadă mai lungă decât cea permisă până recent.

Inițiatorii scriau că „organul de inspecție fiscală întîmpină dificultăți în a se încadra în perioada stabilită și riscă, astfel, ca inspecția fiscală să înceteze fără să se emită actul administrativ-fiscal.”

În al treilea rând, apar reguli suplimentare pentru situațiile în care inspectorii fiscali dau peste fapte ce pot fi infracțiuni și sesizează organele judiciare. Acestea se referă în mod expres la ce se poate face atunci când sesizările penale rămân fără rezultat, dintr-un motiv sau altul.

Mai exact, se precizează că în cazurile în care se fac sesizări penale inspecția fiscală încetează, însă, dacă sesizările penale rămân fără rezultat, autoritățile pot relua controalele fiscale: „Dacă, după sesizarea organelor de urmărire penală, procurorul, prin ordonanță, dispune clasarea ori renunțarea la urmărirea penală sau dacă, după trimiterea în judecată, instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă, organul de inspecție fiscală poate relua inspecția. În acest caz, se transmite un nou aviz de inspecție fiscală.”

Aceste reguli sunt necesare tocmai pentru că, până acum, Codul de procedură fiscală nici nu detalia ce se întâmplă după transmiterea sesizărilor penale, nici nu prevedea că inspecția fiscală poate fi reluată ulterior, dacă acest lucru se impune.