Chiar și cu modificările fiscale din OG 16, PFA-ul continuă să fie mult mai avantajos, ca nivel de taxare, decât contractul de muncă

Regimul fiscal al PFA-urilor este de multă vreme mai atractiv ca cel al salariatului, în special în anumite domenii de activitate, iar ipoteza de a transforma colaborarea prin contract de muncă cu firma într-una de prestări servicii e una comună. Uneori, e propusă chiar de cei din firmă noilor sau actualilor angajați tocmai prin sublinierea acestei diferențe majore: „dai mai puțini bani la stat”. Cu toate acestea, mirajul se termină dacă inspectorii Fiscului vin în control și recalifică o astfel de colaborare, considerând-o doar o schemă de evitare a unei taxări mai mari, dar corecte - detalii pe acest subiect al reîncadrărilor, aici. 

De anul viitor, două schimbări majore au loc în privința regimului fiscal al PFA-urilor:

• modificări la plafoanele de la care apare obligația de plată a contribuțiilor sociale (CAS și CASS) și
• modificări la impozitarea în baza sistemului normelor de venit - obligația de a trece de la impunerea în baza normelor de venit la impunerea în sistem real atunci când venit brut anual e mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro (un plafon de patru ori mai mic decât cel actual)

Ambele chestiuni vor impacta taxarea PFA-urilor anul viitor. Faptul că se diminuează de patru ori plafonul de la normele de venit înseamnă că cei care estimează că vor obține în 2023 mai mult de 25.000 de euro (azi, asta înseamnă 123.065 de lei) nu vor mai putea se se folosească de impozitarea în baza normelor de venit, ci vor fi obligați să se folosească de sistemul real de impozitare. Impunerea pe baza normelor de venit înseamnă că aplicarea impozitului se face pe niște sume fixe, normele de venit fiind stabilite anual de Fisc. Doar că numai anumite coduri CAEN sunt „eligibile”, prin urmare, în toate celelalte cazuri se alege sistemul real pentru impozitare - adică aplicarea cotelor de impozit și contribuții se face asupra diferenței între venitul brut și cheltuielile deductibile, adică asupra venitului net.

Pentru anumiți contribuabili, așadar, folosirea normelor de venit vine ca opțiunea mai avantajoasă, în contrast cu cea în care aplică sistemul real. Scăderea de patru ori a plafonului de venituri până la care se pot aplica normele de venit va impacta, cu siguranță, în mod negativ și în sensul unei ușoare creșteri a sarcinii fiscale în cazul celor care vor trebui să treacă la sistemul real de impozitare. Pentru numeroși contribuabili, aplicarea normelor de venit le face și fiscalizarea în sine mai ușoară, iar trecerea la sistemul real va însemna pentru unii, poate, necesitatea de a discuta cu un contabil.

Util: Normele de venit pentru 2022 la activitatea PFA-urilor

Chiar și cu noile plafoane, PFA-ul rămâne mai avantajos

În acest material arătam recent cam cât de mult vor plăti, pentru veniturile din 2023, cei care obțin venituri din activități independente și nu numai. Plecam, acolo, de la ideea, desigur pur ipotetică, că salariul minim va rămâne la nivelul de 2.550 de lei. E foarte posibil să vedem o creștere de 200 de lei, însă, din 2023, dar aici suntem strict în zona speculațiilor. Într-o notă personală, nu consider că salariul minim pe economie va ajunge anul viitor la 3.000 de lei, așa cum s-a vehiculat în presă săptămâna trecută. Dar rămâne de văzut, desigur, cum vor sta, de fapt, lucrurile.

Dar am concluzionat că, de anul viitor, cu noile plafoane de la CAS și CASS, vorbim de mai mulți contribuabili care vor plăti CASS decât până acum și de sume mai mari care se vor duce în unele cazuri la pensii.

Cei care anul acesta se situau sub plafonul de 30.600 de lei nu erau obligați să plătească nimic la sănătate. Dar de anul viitor, vor fi și vor plăti o sumă deloc neglijabilă. Similar, cei care obțineau cu mult peste 30.600 de lei nu plăteau mai mult de 3.060 de lei anual, dar de anul viitor s-ar putea să plătească, dacă depășesc plafonul de 24 de salarii minime. 

La CAS, din 2023, apare o diferență față de actuala situație: Guvernul a mai venit cu un plafon, acela de 24 de salarii minime. Așadar, din 2023, cei care obțin între 12 - 24 salarii minime (30.600 - 61.200 de lei, pe salariul minim actual) plătesc cel puțin 7.650 de lei, exact ca acum, iar cei care obțin peste 61.200 de lei (24 de salarii minime) plătesc cel puțin 15.300 de lei la pensii. Cum spuneam, am plecat în calcul de la ideea că salariul minim va fi tot 2.550 de lei.

Singurul unde nu s-a schimbat nimic este impozitul - tot 10% e procentul și se plătește oricât de mari ar fi veniturile, dar diferența o face dacă se aplică normele de venit sau sistemul real de impozitare. 

Chiar și așa, cu noile plafoane, impozitarea în cazul contractului de muncă este mai mare. Salariatului i se aplică procentele de CAS și CASS indiferent de cât de mari sunt veniturile sale ori cât ar fi de mici. Pentru salariați nu există plafoane de scutire, iar la pensii un angajat care are un salariu măricel ajunge invariabil să plătească mai mult decât PFA-ul care, având același venit, are opțiunea de a alege o bază ceva mai mică - iar asta se întâmplă adesea. Iată aici o comparație făcută de consultantul fiscal Gabriel Sincu la momentul când a venit OG nr. 16/2022, în care arăta, pe cifre, că situația fiscală a unui PFA rămâne în continuare mult mai avantajoasă decât a unui salariat chiar și cu modificările atât de criticate aduse de OG 16 - „pe măsura ce venitul brut crește, diferențele de cost fiscal se majorează”, subliniază, în mod judicios, consultantul în comparația sa.