Reglementări mai aspre pentru fiscaliști, pentru reducerea fraudelor și evaziunii, sunt în pregătire la autoritățile europene

Desigur, vorbim, momentan, strict de un studiu preliminar prin care autoritățile europene încearcă să-și dea seama care sunt vulnerabilitățile actuale la nivelul UE și care ar putea fi măsurile prin care să reducă fraudele și evaziunea, prin reguli mai aspre pentru fiscaliști.

Deși este subliniat că s-au făcut deja unii pași în această direcție prin introducerea Directivei DAC6, cea care obligă fiscaliștii la raportarea schemelor transfrontaliere de optimizare fiscală, este concluzionat că e nevoie de o legislație mai aspră.

„Necesitatea de a reglementa intermediarii fiscali a devenit o prioritate din ce în ce mai mare pentru UE, ca parte a setului său mai larg de instrumente de combatere a fraudei și evaziunii fiscale. Există o recunoaștere la nivelul UE a necesității de a înrola intermediarii fiscali ca aliați în această luptă, deoarece aceștia pot juca un rol crucial în combaterea fraudei și evaziunii fiscale. Acest lucru necesită un cadru de reglementare proporțional care să ofere transparență și certitudine intermediarilor fiscali care respectă legea în consilierea pe care o oferă contribuabililor pentru a le permite acestora să-și îndeplinească obligațiile fiscale, oferind în același timp garanții împotriva activităților intermediarilor fiscali care facilitează/permit evaziunea fiscală”, scrie în studiu.

Astfel, în document sunt prezentate câteva dintre potențialele soluții care ar putea fi implementate în viitor la nivelul UE. Însă este subliniat că orice reguli mai aspre care să vizeze activitatea fiscaliștilor ar trebui pregătite cu mare atenție numai după efectuarea unor studii de impact și după identificarea unor soluții care să permită personalizarea în funcție de fiecare stat al UE.

„Prezentăm mai jos câteva potențiale completări la spațiul de reglementare al intermediarilor fiscali, bazându-ne pe cercetarea academică foarte limitată în acest domeniu și pe ideile prezentate de cadre universitare, organizații internaționale și ONG-uri. Ar fi necesare eforturi suplimentare considerabile pentru a evalua aceste propuneri înainte de a trece la implementare, în special dacă ar trebui să fie mandatate la nivelul UE. Este de remarcat faptul că aceste abordări nu se exclud reciproc și este necesar ca acestea să fie adaptate contextelor la nivel de țară”, scrie în document.

O primă propunere este introducerea unui cod european de conduită pentru toți fiscaliștii, care ar putea fi făcut printr-o colaborare între corpurile profesionale și autorități. „Valoarea unui cod de conduită la nivelul UE necesită o analiză atentă și ar trebui să fie evaluată în raport cu costurile aferente monitorizării conformării și sancționării neconformării”, scrie în studiu.

O a doua propunere este apariția unei asigurări obligatorii de răspundere civilă profesională. În acest fel, fiscaliștii ar fi descurajați să sugereze scheme de optimizare fiscală agresivă, iar contribuabilii ar putea să-i tragă la răspundere pentru consiliere fiscală inadecvată sau ilegală.

În fine, o a treia propunere se referă la diversificarea modalităților prin care pot fi sancționați fiscaliștii implicați în fraude și evaziune. De exemplu, sunt enumerate măsuri precum introducerea de pedepse penale sau publicarea de liste ale rușinii.

În orice caz, studiul publicat de Parlamentul European este numai un punct de plecare, astfel că va mai dura până ce autoritățile europene vor reuși să implementeze reguli mai aspre pentru fiscaliști. Documentul poate fi consultat integral aici.