„Lucrezi de acasă, dar ești pe cont propriu”. Ce trebuie să aibă în vedere companiile care abordează astfel telemunca

„Lucrezi de acasă, dar ești pe cont propriu” nu e tocmai o abordare corectă. Chiar dacă un acord cu privire la suportarea de către angajat, integral, a facturilor sale la energie electrică, internet ș.a.m.d. nu ar reprezenta o problemă, fiind, până la urmă, voința părților la bază, angajatorul tot este obligat să suporte anumite costuri generate de telemuncă (cele absolut necesare activității, precum un laptop, o imprimantă eventual etc.) - o spune chiar Legea nr 81/2018, cea care reglementează acest gen de muncă.

Mai mult decât atât, în actele de telemuncă trebuie să se regăsească obligatoriu o clauză privind condițiile suportării cheltuielilor generate de telemuncă („condițiile în care angajatorul suportă cheltuielile aferente activității în regim de telemuncă”), lipsa acestei clauze putând fi sancționată de către inspectorii de muncă cu o amendă de 5.000 lei.

Ideea că angajatul e pe cont propriu atunci când nu există deloc un acord privind telemunca la mijloc înseamnă că, practic, angajatul nu e la locul muncii așa cum e stabilit în contract - care, de cele mai multe ori, apare clar ca fiind „la sediul angajatorului”. E lesne de înțeles că riscurile aici sunt multiple pentru angajator, de la sancțiunea în sine, de 10.000 de lei, pentru faptul că angajatul lucrează de fapt în telemuncă, dar nu și la nivel formal, printr-un contract sau act adițional de telemuncă, până la chestiunea riscurilor de securitate în muncă, a securității datelor ș.a.m.d.. Să ne gândim la un accident suferit de angajat în timpul programului și la situația cu atât mai complicată a accidentului de muncă atunci când angajatul era în telemuncă, dar de fapt nu era, pentru că nu apare asta și în acte.

Așa cum am mai spus-o și cu alte ocazii, chiar și dacă se întâmplă într-un regim mixt, de lucru când la birou, când acasă, actul care să formalizeze ideea de telemuncă este absolut necesar. Regimul mixt trebuie reflectat prin chiar actul de telemuncă: fie ca posibilitate de a lucra X zile pe lună de acasă, fie ca obligație de a se prezenta la sediu în X sau Y zile sau perioade ale lunii, fie ca regim 50-50 - posibilitățile sunt numeroase și caracterizează nevoile părților în fiecare situație în parte. Oricare ar fi modelul de telemuncă ales, dacă există fie și câteva zile pe lună în telemuncă, atunci între părți trebuie să existe un act de telemuncă - o cere legea. 

Aproximativ 40% dintre angajați și-ar căuta alt loc de muncă dacă angajatorul le-ar solicita să lucreze preponderent de la birou, iar ei nu și-ar dori acest lucru, arată un sondaj realizat la finalul lunii august de către Undelucram.ro. „Cei care preferă să lucreze de acasă au ales acest mod de a munci pentru că li se pare mai eficient (62% dintre angajați) sau pentru că pot să aibă grijă și de familie&casă în timpul programului de lucru (57%). În jur de 13% spun că le place să lucreze de acasă pentru că acest lucru le permite să aibă încă un job”. Despre simultaneitatea programelor de muncă și apusul legislativ al acestei posibilități am povestit mai multe în acest material recent - pe scurt, angajații nu vor mai putea să aibă programe de muncă ce se suprapun nici măcar o oră.