Renunțarea angajatorului la termenul de preaviz în cazul demisiei nu transformă încetarea CIM prin demisie în încetare prin acordul părților

Termenul de preaviz este, în egală măsură, drept și obligație pentru ambele părți, în funcție de cel care are inițiativa încetării, însă angajatorul poate renunța la dreptul său, în timp ce salariatul nu ar putea face asta.

Dacă ne raportăm la actul unilateral de voință al salariatului de a comunica angajatorului încetarea CIM, preavizul reprezintă o obligație a salariatului și dreptul angajatorului de a beneficia de munca salariatului pe această perioadă a preavizului.

Codul muncii prevede explicit posibilitatea ca angajatorul să renunțe la exercitarea acestui drept, iar contractul de muncă poate înceta și înaintea expirării perioadei de preaviz și, deși s-ar putea interpreta ca fiind un acord al angajatorului privind încetarea contractului, actul care stă la baza încetării CIM în acest caz este demisia salariatului.

Și în ReviSal, la explicațiile aferente art. 81 alin (7) apare exclusiv situația în care angajatorul renunță, total sau parțial, la dreptul său privind preavizul în cazul demisiei, deci cea de-a doua parte a alin (7), prima fiind, de fapt, cea prevăzută de alin (1) al art. 81, cea în care este deja luat în calcul integral termenul de preaviz.

Astfel, în funcție de situație, atât temeiul legal al încetării este diferit, cât și înregistrarea în registrul electronic, însă nu avem un veritabil acord al părților privind încetarea contractului de muncă, ci un act unilateral, demisia salariatului, urmat de o renunțare a angajatorului în privința prestării activității pe perioada preavizului.

Cu alte cuvinte, dacă ar fi existat un acord al părților în privința încetării contractului, atunci ar fi fost incidente dispozițiile art. 55 lit. b) din Codul muncii, deci părțile ar fi stabilit inclusiv data la care contractul încetează, însă în cazul demisiei avem voința unilaterală a salariatului care este obligat să respecte termenul de preaviz stabilit, iar angajatorul poate să renunțe, tot unilateral, integral sau parțial, la acest termen.

Astfel, în cazul demisiei, angajatorul este ce care decide dacă își exercită dreptul de a beneficia de prestația salariatului pe toată durata preavizului sau nu, iar în funcție de această decizie va înregistra în registru și încetarea contractului.