E-Government

Utilizarea noilor tehnologii poate aduce administraþia publicã mai aproape de cetãþeni ºi de mediul de afaceri, în special prin intermediul Internetului. Totodatã, interconectarea organizatã a informaþiilor publice dintre administraþiile publice din þãrile membre în Comunitatea Europeanã sau cele candidate la aderare este o modalitate de cunoaºtere a politicilor guvernamentale interstatale.

Asigurarea securitãþii reþelelor ºi a tranzacþiilor prin aceste reþele este o cerinþã esenþialã pentru tranzacþiile din sectoarele economice care se bazeazã pe servicii de tip Internet. Proiectele ce au ca acþiune introducerea tehnologiilor de securizare ºi criptare în administraþia publicã localã, promovarea cartelelor inteligente “smart card” pentru securizarea accesului, plãþi electronice, folosirea cartelelor magnetice sunt de aceea prioritare.

Promovarea “E-Government”

Pentru a promova  E-government se pot stabili prioritãþi cum ar fi:

Ø      acces la serviciile publice; pentru evaluarea acestuia s-au  stabilit metode de analizã comparativã de progres pentru  serviciile de sãnãtate, taxe, cãutarea unui loc de muncã, contribuþii la securitatea socialã, rapoarte economice despre companii;

Ø      proceduri rapide de înfiinþare a unei firme;

Ø      promovarea semnãturii electronice;

Ø      utilizarea de software open source;

Trecerea la interacþiunea electronicã implicã schimbãri majore ale modului de lucru intern al administraþiei publice, necesitã adaptare ºi noi modalitãþi de lucru, inclusiv prin parteneriate adecvate ºi stabile cu sectorul privat ºi societatea civilã.

E-Government reprezintã oferirea de servicii publice în format electronic pentru cetãþeni ºi mediul de afaceri. Asigurarea disponibilitãþii informaþiilor publice prin Internet, 24 de ore din 24, 7 zile pe sãptãmânã reprezintã una dintre prioritãþile Guvernului României. “Site”-urile ministeriale vor facilita accesul direct la informaþii publice sau la angajaþii diferitelor departamente

Oferirea de servicii publice în format electronic reprezintã o alternativã mai eficientã ºi mai ieftinã, care permite Guvernului sã fie mai aproape de cetãþeni ºi sã-ºi adapteze serviciile conform cerinþelor acestora.

Strategia de trecere la e-government include o combinaþie a urmãtoarelor elemente:

·        Încurajarea competiþiei pe piaþa de telecomunicaþii;

·        Transformarea, modernizarea guvernului prin intermediul Tehnologiei Informaþiei ºi a “e-business”;

·        Realizarea achiziþiilor publice în format electronic;

·        Atragerea investiþiilor în acest domeniu;

E-Government este alcãtuit din patru mari componente:

Ø           interacþiunea dintre Guvern/Administraþie ºi Cetãþean ( G2C)

Ø           interacþiunea dintre Guvern/Administraþie ºi mediul de afaceri( G2B)

Ø           interacþiunea dintre Guvern/Administraþie  ºi angajaþii acestora (G2E)

Ø           interacþiunea dintre diferite instituþii ale Guvernului ºi Administraþiei Publice (G2G).

Pentru a funcþiona eficient, “guvernarea electronicã” necesitã o infrastructurã de comunicaþii adecvatã, precum ºi asigurarea securitãþii necesare furnizãrii de servicii publice în format electronic. Eficacitatea “guvernãrii electronice” va fi determinatã de încrederea cetãþenilor ºi a mediului de afaceri în utilizarea Tehnologiei Informaþiei. “E-Government”  se bazeazã pe interoperabilitatea dintre sisteme ºi eficientizarea costurilor datoritã reutilizãrii componentelor ºi practicilor.

            Implementarea “e-government” este mãsuratã pe baza a douã categorii de indicatori:

Ø      procentajul serviciilor publice de bazã furnizate prin mijloace electronice;

Ø      utilizarea de cãtre public a serviciilor publice prin mijloace electronice în scopul informãrii sau a completãrii de formulare;

În luna februarie 2001, Comunitatea Europeanã a propus o listã de 12 servicii publice ce trebuie sã fie incluse în serviciile oferite cetãþenilor prin intermediul mijloacelor electronice.

Furnizarea acestor servicii în format electronic se poate face pe diferite nivele de complexitate:

·        Nivelul 1 - Informare: furnizarea informaþiilor despre serviciile publice;

·        Nivelul 2 - Interacþiune uni-direcþionalã: descãrcarea de formulare de pe Internet;

·        Nivelul 3 - Interacþiune bi-direcþionalã: procesarea formelor, inclusiv autentificare;

·        Nivelul 4 - Tranzacþii: transmiterea informaþiilor, luarea deciziilor ºi a livrãrii (inclusiv efectuarea plãþilor prin mijloace electronice);

Interacþiunea dintre instituþiile Guvernului/Administraþiei  ºi cetãþeni( G2C )

E-Government oferã o alternativã cetãþenilor la modul clasic de interacþiune, în sensul cã aceºtia pot alege unde ºi când sã acceseze serviciile publice care le sunt destinate. Din ce în ce mai mult, oamenii doresc sã acceseze serviciile publice “aici ºi acum”. Acum înseamnã oricînd – 24 de ore din 24, 7 zile pe sãptãmânã. Aici înseamnã din orice loc – acasã, la serviciu, la ºcoalã sau apelând la un palm top. Costul dezvoltãrii serviciilor “on line” este modest în comparaþie cu al altor canale de distribuþie. Utilizarea Internetului nu face doar viaþa oamenilor mai uºoarã, dar va schimba modul în care aceºtia privesc Guvernul: modern în loc de instituþional, eficient în loc de birocratic. Tehnologia web are capacitatea de a reinventa Guvernul aºa cum nimeni nu ºi-ar fi imaginat înainte de anii 1990, într-un mod care conteazã tot mai mult pentru cetãþeni ºi mediul de afaceri care primesc serviciile publice, pentru toþi cei care plãtesc taxe ºi trebuie sã primeascã în schimb servicii publice cât mai satisfãcãtoare. 

Ratele de eroare pentru procesarea electronicã a formularelor sunt sub 1%, comparativ cu 20% pentru procesãrile bazate de hârtie. Un calculator poate verifica modul de completare al unui formular ºi poate da îndrumãri, rãspunde la întrebãri, ºi chiar aminti plãtitorului sã completeze toate câmpurile obligatorii din formular. 

Adevãrata dimensiune ºi complexitate a administraþiei reprezintã o barierã majorã pentru oricine încearcã sã acceseze informaþia ºi serviciile din sectorul public. Fiecare instituþie publicã are propriul sãu site web cu adrese adesea nesemnificative. Este dificil uneori de gãsit instituþia responsabilã pentru derularea unui anume program. Mai multe agenþii pot fi implicate în furnizarea unui serviciu, fiecare presupunând completarea unor formulare. Fiecare dintre instituþii aºteaptã sã le fie comunicate datele de cãtre cetãþeni ºi de cele mai multe ori acestea nu comunicã între ele.

De aceea este necesarã realizarea unei “singure porþi guvernamentale”, a aºa numitului “portal guvernamental”. Prin intermediul acestui portal, sistemele informatice ale departamentelor ºi agenþiilor guvernamentale  pot fi conectate pentru a furniza servicii integrate de o manierã care sã nu necesite cunoºterea de cãtre cetãþeni a organizãrii interne a Administraþiei.

Portalurile guvernamentale pot fi contruite pe cinci nivele:

1.      primul nivel de portal furnizeazã informaþii sau servicii într-o manierã facilã, prin selectãri cu “mouse”-ul. Este o manierã funcþionalã ce ascunde complexitatea ºi aratã cetãþenilor informaþia pe care aceºtia  doresc sã o gãseascã.

2.      nivelul doi, oferã tranzacþii online cum ar fi înregistrarea vehiculelor auto, acordarea de licenþe, completarea formularelor pentru taxe ºi plata facturilor.

3.      Nivelul trei permite cetãþenilor sã treacã de la un serviciu la altul fãrã a se autentifica din nou. Acest lucru necesitã colaborarea dintre diferite departamente precum ºi partajarea serviciilor, cum ar fi: autentificarea, asigurarea securitãþii, cãutare ºi navigare.

4.      Nivelul patru permite colectarea datelor din diferite surse guvernamentale. Acest nivel necesitã colaborarea dintre organizaþii, precum ºi existenþa unor depozite de date ºi a unor tehnologii de tip “middleware”, astfel încât sã fie asiguratã interconectarea diferitelor baze de date.

5.      Nivelul cinci permite oamenilor sã interacþioneze cu guvernul în proprii lor termeni ºi furnizeazã informaþii adaptate ºi agregate   ºi chiar servicii într-un mod adaptat circumstanþelor în care apare cererea din partea cetãþenilor.

În viitor, un site web, cel mai adesea un portal,  va constitui punctul iniþial de contact ºi interacþiune cu guvernul. În acest context, un anumit nivel de interacþiune umanã va fi întotdeauna necesar ºi, astfel, centrele de apel ºi serviciile de cuantificare a acceselor la portaluri devin o importantã parte a planurilor guvernamentale de îmbunãtãþire a modalitãþii de a oferi servicii publice. Centrele de apel trebuie sã utilizeze aceleaºi surse de informaþie ºi aceeaºi tehnologie ca ºi portalurile guvernamentale, asigurând o abordare standard de tratare a reclamaþiilor indiferent dacã acestea sunt online, prin telefon sau în interacþiune directã cu clienþii.

“Government Gateway” va avea potenþialul de a oferi servicii multiple ºi astfel se va constitui într-un mod mai convenabil de interacþiune între Guvern ºi diferitele comunitãþi.

Prin realizarea unei viziuni mai integrate asupra interacþiunii cu cetãþenii asiguratã prin corelarea bazelor de date ce conþin informaþii cu privire la locaþia persoanelor, starea ºi dependinþele acestora, guvernul va fi mai capabil sã identifice situaþia curentã a indivizilor ºi astfel, prin implicare, sã dobândeascã o mai bunã înþelegere a necesitãþilor lor viitoare.  Prin extragerea de modele din volume mari de date, prin diferite tehnici (datawarehousing ºi datamining) guvernul poate dezvolta o relaþie unu la unu cu cetãþenii ºi poate furniza servicii publice adaptate necesitãþilor acestora.

Acesta este principiul care se aflã în spatele oricãrui sistem de tip « managementul relaþiilor cu clienþii (CRM-  Customer Relationship Management) », sistem care se aflã în topul listei de investiþii ale firmelor din domeniul Tehnologiei Informaþiei. Sistemele de tip CRM nu necesitã un volum mai mare de informaþii obþinute de la cetãþeni, deoarece volumul informaþiei duplicate este redus pentru a face informaþia mai uºor de administrat. Astfel guvernul va limita numãrul de colectãri ale unei anumite informaþii de la cetãþeni, chiar dacã aceste informaþii vor fi utilizate de diferite agenþii guvernamentale ºi departamente (de exemplu: schimbarea adresei) .

Cetãþenii doresc ca în procesul de interacþiune electronicã cu guvernul, uºurinþa ºi adaptabilitatea serviciilor publice sã fie însoþite de protecþia datelor cu caracter personal. Ei doresc sã poatã avea încredere în noua manierã a interacþiona cu Administraþia.

Prin internet registrele publice devin accesibile pe scarã largã ºi companiile ce lucreazã cu adminitraþia utilizeazã aceastã informaþie. De aceea este necesarã existenþa unui pachet de legi, reglementãri ºi coduri de conduitã cu privire la colectarea, utilizarea ºi furnizarea informaþiilor cu caracter personal. Fiecare guvern este judecat dupã echilibrul pe care îl stabileºte între accesul liber la informaþie ºi protecþia acesteia.

Internetul permite guvernelor sã furnizeze servicii publice mai bune ºi ar trebui sã asigure o mai mare transparenþã ºi mãsurabilitate, ceea ce conduce la necesitatea implementãrii conceptului de “e-government” ºi în România.

Lista serviciilor publice de bazã propuse de cãtre Comunitatea Europeanã pentru a face parte din serviciile oferite prin intermediul mijloacelor electronice, în cadrul “e-government”, este urmãtoarea:

·        taxele pe venit : declaraþie, notificare;

·        servicii de cãutare a unui loc de muncã prin intermediul oficiilor de muncã;

·        contribuþii la securitatea socialã (facilitãþi acordate ºomerilor, deduceri pentru copii, costuri medicale, burse pentru studenþi);

·        documente personale (pasaport ºi licenþe pentru conducãtorii auto);

·        înmatricularea maºinilor;

·        cereri pentru obþinerea autorizaþiilor de construcþie;

·        declaraþii cãtre poliþie;

·        biblioteci publice (disponibilitatea cataloagelor, instrumentelor de cãutare);

·        registrele de stare civilã;

·        înscriere la universitãþi/facultãþi;

·        anunþarea schimbãrii de domiciliu;

·        servicii legate de sãnãtate (sfaturi interactive referitoare la disponibilitatea serviciilor în diferite spitale, programãri la vizita medicalã);

Interacþiunea dintre Guvern ºi cetãþean are loc atât la nivel central cât ºi local. Pentru interacþiunea cu Administraþia Publicã localã, a fost aprobatã în luna septembrie 2001 strategia “e-Administraþie”, de modernizare a Administraþiei Publice, care este parte componentã a componentei “G2C” din “e-government”. Componenta “G2C”  necesitã, aºa cum a fost prezentat anterior, ºi realizarea interacþiunii electronice dintre cetãþean ºi instituþiile guvernamentale centrale .
 

APLICAÞIILE E-GOVERNMENT ÎN CONTEXTUL DEZVOLTÃRII SOCIETÃÞII INFORMAÞIONALE

 Asistent universitar Razvan Viorescu –
Universitatea “Stefan cel Mare”Suceava 
   

<<  Pagina anterioara  <<

Interacþiunea dintre instituþiile Guvernului/Administraþiei (G2G )

Fiecare organizaþie din sectorul public are propriile sale metode, procese, proceduri ºi reguli. Departamentele verticale au fost create pentru a îndeplini  diferite activitãþi cu scopul de a-ºi exercita atribuþiile cât mai eficient.

Datoritã noilor mutaþii economice societatea s-a schimbat.  Comunitãþile din ziua de astãzi sunt multiculturale, multirasiale, din ce în ce mai atente la vârstã, religie, gen ºi subculturi. Guvernul trebuie sã rãspundã la noile provocãri printr-o mai mare eficienþã a serviciilor furnizate. Guvernele trebuie sã depãºeascã graniþele structurilor verticale ºi sã permitã interconectarea pe orizontalã. În acest proces este foarte important sã fie definit fluxul de informaþii dintre instituþiile publice ºi sã fie eliminate duplicãrile sau inconsistenþele de date.  Astfel, guvernul va privi dincolo de aspectele de organizare internã ºi va aborda problemele din punctul de vedere al întregului flux de informaþii. Disponibilitatea pe scarã largã a datelor online determinã departamentele guvernamentale sã coopereze de-a lungul canalului prin care informaþia este obþinutã ºi sã furnizeze pachete de servicii integrate.  Alinierea diferitelor tradiþii ºi prioritãþi nu este întotdeauna posibilã, dar din momentul formãrii unui grup de decizie ºi a cooperãrii dintre diferite instituþii, acestea vor gãsi sinergii ºi îºi vor îmbunãtãþi serviciile.

Tehnologia Internet poate de asemenea sã ajute guvernele ºi diferitele nivele guvernamentale sã depãºeascã potenþialele antagonisme, prin dezvoltarea unor mijloace eficiente de comunicare, partajare a datelor ºi furnizarea de servicii integrate pentru mai multe jurisdicþii, zone geografice ºi diferenþe culturale.

Sistemele de calculatoare nu au fost pânã acum construite pentru a oferi o imagine de ansamblu a datelor, a cunoaºterii ºi a resurselor pentru întreaga Administraþie. Astfel, informaþia a devenit inaccesibilã, fiind adesea blocatã în mii de sisteme disparate din diferite departamente. Fiecare agenþie guvernamentalã are propriul sãu departament de Tehnologia Informaþiei, cu propriile sale politici, strategii ºi standarde de configurare. In acest fel, un angajat care utilizeazã o foaie de calcul tabelar, care este diferitã de cea standard din cadrul departamentului sãu necesitã instruire specialã ºi asistenþã tehnicã. Din momentul în care nu se mai respectã un standard, cheltuielile cresc ºi multe dintre ele nu sunt evidenþiate. Tehnologia Informaþiei trebuie sã serveascã la unificarea logicã dintre structurile organizaþiilor guvernamentale. Pentru a asigura o abordare coordonatã a integrarii de sisteme , instituþiile guvernamentale trebuie sã fie “gata de conectare”. Aceasta implicã dezvoltarea ºi publicarea unui plan de e-government cuprinzãtor care sã adopte standarde Internet deschise. În acelaºi timp, trebuie sã fie definitã agenda de implementare, care trebuie sã fie susþinutã într-o abordare  de sus în jos, de la miniºtri ºi de nivelul de vîrf al conducerii.

Acest plan va conþine elemente de infrastructurã tehnicã, aplicaþii “on line” ºi toate politicile ce guverneazã implementarea ºi utilizarea Tehnologiei Informaþiei pentru furnizarea de servicii publice în format electronic. Se impune dezvoltarea unei strategii de e-government care necesitã colaborarea dintre agenþii, pentru  a determina în mod coerent ce este fezabil ºi ce nu este fezabil din punctul lor de vedere.

“E-Government” presupune utilizarea unui standard pentru schimbul de informaþii, prin intermediul cãruia utilizatorii pot  crea ºi partaja documente ce ruleazã pe orice reþea localã sau extinsã, ajutând instituþiile guvernamentale sã integreze aplicaþiile caracterizate de o mare diversitate tehnologicã. Pentru implementarea cu succes a “e-government” este necesarã definirea unei arhitecturi coerente de aplicaþii ºi a unui set pre-definit de servicii generice ºi instrumente pentru dezvoltarea, implementarea ºi administrarea ulterioarã a aplicaþiilor. Aceastã arhitecturã trebuie actualizatã pentru a asigura corespondenþa cu cerinþele utilizatorilor ºi cu noile tehnologii care apar.

Crearea unui standard de interoperabilitate ºi a unei arhitecturi coerente de sisteme va asigura urmãtoarele beneficii:

·        se vor reduce costurile totale prin reutilizare ºi economie de scarã;

·        se vor reduce timpii de implementare a proiectelor;

·        se va îmbunãtãþi maniera de administrare a proiectelor ºi de implementare a soluþiilor;

·        se vor stabili politici de migrare pentru proiectele eterogene existente;

·        Administraþia/Guvernul se vor concentra pe nucleul informaþional: aplicaþiile.

Administraþia/Guvernul reprezintã cel mai mare producãtor ºi utilizator de informaþie. Aceasta este folositã în urmãtoarele procese: schimbul de date, colectarea de date, diseminarea datelor ºi sincronizãri.

Trecerea la accesibilitatea serviciilor publice prin Internet ºi tehnologia Web necesitã introducerea unor tehnologii noi precum  smart-cardurile, semnãtura digitalã ºi certificatele electronice, formulare electronice etc. Pentru a face acest lucru posibil, este necesarã  o infrastructurã sigurã ºi modernã pentru efectuarea de tranzacþii electronice.

Internetul promoveazã o nouã culturã, care genereazã ºi presupune schimbãri. Comunicaþiile “on line” dau un caracter de urgenþã ºi acþioneazã ca un catalizator pentru funcþionarii publici care trebuie sã facã faþã cerinþelor cetãþenilor ºi sã furnizeze rãspunsuri în timp util.

Interacþiunea dintre instituþiile Guvernului/Administraþiei ºi angajaþii acestora (G2E )

În calitate de angajator, Guvernul îºi va putea îmbunãtãþi eficienþa managementului intern, va putea reduce costurile administrative ºi va putea determina apariþia unei noi culturi “e-government” prin utilizarea mijloacelor electronice în comunicarea ºi tranzacþiile pe care le are cu angajaþii sãi, funcþionarii publici. Fiecare instituþie guvernamentalã va realiza în cadrul portalului sãu o componentã “internã”, dedicatã doar angajaþilor acestora. Aceastã componentã va conþine informaþii referitoare la statutul, atribuþiile, structura ºi forma de organizare a fiecãrei instituþii guvernamentale.

Fiecare funcþionar public va putea accesa informaþii despre fiºa postului sãu, condiþiile aferente, precum ºi posibilitãþile de dezvoltare a carierei. Prin intermediul acestei componente se va realiza ºi instruirea continuã, în format electronic, a angajaþilor din instituþiile guvernamentale.

Interacþiunea dintre instituþiile Guvernului/Administraþiei ºi mediul de afaceri (G2B )

Pentru realizarea interacþiunii electronice dintre Guvern ºi mediul de afaceri, Comunitatea Europeanã a propus un set de servicii publice de bazã, care trebuie sã fie oferite mediului de afecri ºi prin intermediul mijloacelor electronice.

Aceste servicii publice de bazã sunt:

·        Contribuþia socialã a angajaþilor;

·        Taxe ale corporaþiilor: declaraþie, notificare;

·        TVA: declarare, notificare;

·        Înmatricularea unei noi companii;

·        Transmiterea de date cãtre oficiile de statisticã;

·        Declaraþii vamale;

·        Permise legate de mediu;

·        Achiziþii publice (“e-procurement”);

Furnizarea în format electronic a serviciilor publice mai sus menþionate se va face conform cadrului pe patru nivele propus de cãtre Comunitatea Europeanã .

Concluzii

În contextul dezvoltãrii permanente a Societãþii informaþionale, este demn de remarcat efortul autoritãþilor române de a reglementa o serie de aplicaþii E-government prin implementarea în primã fazã a unor proiecte pilot.

Ceea ce se impune este însã ºi reglementarea din punct de vedere legal a aplicaþiilor                         E-government, prin crearea unui cadru legislativ adecvat care sã întruneascã cerinþele ºi standardele europene ºi internaþionale, în conformitate cu aquis-ul comunitar.

În acest sens se pot menþiona iniþiativele Guvernului de implementare a unor proiecte pilot în ceea ce priveºte aplicaþiile E-government, aplicaþii care impun necesitatea reglementãrii ºi eliminarea statutului de lege ferenda:

Centre Multimedia

Extinderea sistemului informatic pentru urmarirea bilanþului ºi a obligatiilor fiscale ale agenþilor economici cu capabilitãþi de preluare pe web a documentelor

Identificarea unicã a funcþionarilor publici prin semnãturã electronicã ºi smart-carduri

Managementul cashflow-ului

Managementul documentelor în cadrul MCTI

Plata taxelor ºi impozitelor prin mijloace electronice e-Tax-payment

Sistem informatic de audit al securitãþii sistemelor ºi al retelelor de comunicatii

Servicii de informare electronica pentru cetãþeni Infochiosc

Sistem de preluare pe web a facturilor furnizorilor

Sistem electronic de licitaþii pentru achiziþii publice e-Procurement

Sistem electronic de sondare a opiniei publice

Sistem electronic pentru achiziþii de bunuri ºi servicii eMarket

Sistem informatic e-Job pentru cãutarea de locuri de munca

Sistem informatic pentru notificarea schimbarii adresei de domiciliu

Sistem informaþional integrat privind comunicatiile naþionale Infocom

Sistem informaþional privind stadiul de implementare a planului e-Europe+ ºi a dezvoltãrii IT

Sistem financiar integrat ca instrument de management pentru conducerea MCTI

Video conferinþã organizatã pe web
 

Surse de informare:

*** Proiecte pilot privind aplicaþii E-government,  Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei , www.mcti.ro

*** Acquis-ul comunitar , Capitolul 19 de negociere - Telecomunicaþii ºi tehnologia informaþiei, aderarea României la U.E., Ministerul Integrãrii Europene, www.mie.ro

***  Strategia Guvernului României pentru dezvoltarea sectorului tehnologiei informaþiei, www.gov.ro