Îngrijitorii informali (adică cei necalificați) care vor avea grijă de persoanele vârstnice din familie (și nu numai) vor avea posibilitatea de a lucra cu normă parțială și să primească o indemnizație egală cu jumătate din salariul de bază brut al unui îngrijitor la domiciliu. Măsura se regăsește într-un proiect de lege care a primit marți semnătura președintelui țării.
Legea 355/2022 va modifica, de sâmbătă,
Legea 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice. În primul rând, se introduce în această lege termenul de
îngrijitor informal (pe care îl regăsim în
Legea 292/2011 a asistenței sociale), care este persoana necalificată, membru al familiei, rudă sau orice altă persoană, care asigură îngrijirea personală, respectiv ajutorul pentru efectuarea activităților de bază și instrumentale ale vieții zilnice de către persoana care și-a pierdut autonomia funcțională.
Notă: Diferența între îngrijitorii formali și cei informali este că primii sunt calificați și certificați profesionali, în timp ce cei din urmă nu.
În prezent, Legea 17/2000 prevede că soțul și rudele care au în îngrijire o persoană vârstnică dependentă pot beneficia de program redus de lucru, de jumătate de normă, cu suportarea drepturilor salariale pentru cealaltă jumătate de normă din bugetul local, corespunzător salariului brut lunar al îngrijitorului la domiciliu, conform
Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Prevederea de mai sus va fi înlocuită și va permite îngrijitorilor informali (care, după cum am menționat anterior, nu trebuie să fie neapărat rude cu persoana vârstnică), care își asumă responsabilitatea îngrijirii unei/unor persoane vârstnice, aflate într-o situație de dependență sociomedicală, să beneficieze de un program de lucru de jumătate de normă. Iar, în baza unui contract încheiat cu serviciul public de asistență socială, aceștia să primească o indemnizație egală cu jumătate din salariul de bază brut al îngrijitorului la domiciliu pentru gradația 0, potrivit Legii-cadru a salarizării.
Pentru anul 2022, salariul de bază brut al îngrijitorului la domiciliu pentru gradația 0 este de 2.535 lei. Astfel, indemnizația brută acordată îngrijitorilor informali care muncesc și au, în același timp, grijă de o persoană vârstnică ar fi de 1.268 lei. Această indemnizație va fi supusă impozitării și contribuțiilor sociale obligatorii.
Ca în prezent, în cazul soțului sau rudelor care îngrijesc vârstnici, timpul pe care îngrijitorii informali beneficiază de program redus de lucru se consideră, la calculul vechimii în muncă, timp lucrat cu normă întreagă, pe baza adeverinței eliberate de serviciul public de asistență socială.
În plus, proiectul de lege stabilește că autoritățile locale vor avea obligația de a stabili în bugetele locale sumele necesare pentru plata acestor îngrijitori informali, bazându-se pe anchetele sociale efectuate. Mai mult, indemnizația ce va fi acordată îngrijitorilor informali va veni în procent de 30% din partea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale (MMSS).
Pentru ca modificările vizate de acest proiect de lege să fie operaționalizate va fi necesar ca, în termen de 60 de zile de la data intrării acestuia în vigoare, să fie modificat modelul contractului pe care îngrijitorul informal va trebui să-l încheie cu serviciul public de asistență socială.
Notă: Deși reglementările de mai sus, care vor fi introduse în Legea 17/2000, seamănă foarte mult cu cele ale asistentului personal, acest tip de persoană are grijă de persoanele cu handicap grav, indiferent de vârsta lor. Mai exact, potrivit
Legii 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, asistentul personal este angajat cu contract de muncă pentru a îngriji o persoană cu handicap grav, fiind definit ca
"persoană care supraveghează, acordă asistență și îngrijire copilului sau adultului cu handicap grav, pe baza planului de abilitare-reabilitare pentru copilul cu handicap, respectiv a planului individual de servicii al persoanei adulte cu handicap".
În modificările care vor fi aduse Legii asistenței sociale a vârstnicilor se urmărește acordarea de îngrijire la domiciliu persoanelor în vârstă care nu se mai pot descurca singure în viața de zi cu zi și împiedicarea trimiterii acestora în centre rezidențiale, după cum se prevede și dintr-un proiect de HG, pus în septembrie în dezbatere publică de MMSS, ce urmărește stabilirea unei
Strategii naționale privind îngrijirea de lungă durată și îmbătrânirea activă pentru perioada 2023-2030.
În plus, sumele pe care statul le va acorda căminelor de îngrijire, unităților de îngrijire la domiciliu și centrelor de zi de îngrijire și recuperare a persoanelor vârstnice vor fi majorate de la cel puțin 10% din standardul minim de cost până la cel puțin 30%, în completarea sumelor alocate din bugetele locale ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale.
Comentarii articol (17)